joi, 28.03.2024
O barcă plină cu refugiaţi se izbeşte de valurile neîmblânzite ale mării ca un metronom. Milă cu milă, ţară cu ţară, continent cu continent. Iar când picioarele ude şi înfrigurate ating ţărmul grecesc, de pe buzele crăpate ale oamenilor se scurge un singur cuvânt, repetat ca o rugăciune - „Germany?“. Valurile de refugiaţi încă se mai revarsă dinspre mare pe insulele şi pe partea continentală a Greciei, iar Mihaela spune că a rămas surprinsă când a petrecut o noapte în Atena. „În Atena, chiar dacă e noapte, e plin de oameni, iar cei mai mulţi sunt refugiaţi. Îi vezi peste tot şi îi recunoşti. Femeile e clar că au capul acoperit, iar barbaţii... nu ştiu să-ţi spun de ce, dar îi recunoşti. Majoritatea par speriaţi, obosiţi, au un rucsac în spate sau un sac de dormit.“
Ieşeanca Mihaela Condac şi-a petrecut ultimele două săptămâni pe insulele greceşti din Lesbos, Chios şi Rodos, cât şi o bucată de timp în Atena, pregătind echipele de voluntari ale Caritas Internaţional, astfel încât să-i poată ajuta cum pot pe refugiaţii care ajung zilnic în bărci de câte 60-70 de persoane pe ţărmurile Greciei.
Corturi instalate până şi în port
Mihaela este specialist în intervenţiile de urgenţă şi lucrează de peste zece ani în gestionarea unor astfel de crize. De aceea cei de la Caritas au apelat la ea când echipa locală din Grecia a cerut ajutor internaţional. Deşi a mai fost în India în 2005, după un tsunami, în Liban în diferite misiuni de monitorizare, sau în Serbia şi în România în urmă cu câţiva ani, după o serie de inundaţii cumplite, Mihaela, de la Caritas Iaşi, nu a fost complet pregătită pentru bărcile cu familii separate care se scurgeau încet către ţărmurile Greciei.
„Pe insule... îi vezi la fel peste tot. Pe străduţe cum se plimbă şi colindă, în porturi... peste tot. Ei vin cu şalupe din Turcia, câte 50-60 în şalupă, ajung oriunde pe coasta Greciei, mă refer în orice colţ de insulă care e mai aproape de Turcia (Lesbos - cei mai mulţi, dar şi Kos, Chios). În Rodos nu ajung, dar ajung pe o insulă mică de lângă, unde nu este centru de primire şi nici tabără, şi de acolo îi transportă autorităţile în Rhodos“, povesteşte Mihaela.
Însă mulţi dintre refugiaţi, speriaţi, cu disperarea îndepărtării pe care o poartă în ei nu aşteaptă să fie preluaţi de autobuzele de la debarcadere şi să fie duşi în tabere şi merg pe jos kilometri întregi, mânaţi din spate parcă de-un vânt nestatornic, dar şi de o frică. Frica de a nu fi opriţi, întrebaţi, arestaţi, dar cel mai rău, frica de a nu fi trimişi înapoi spre locul de unde încearcă să fugă. Iar în tabere stau puţin, ore, maximum zile, apoi pleacă spre Atena şi de acolo spre tărâmul promis, care pare să fi devenit Germania.
„Seara, când am plecat din Lesbos cu vaporul spre Chios, dar şi în portul din Lesbos, erau cozi imense de mii de oameni care aşteaptau să se îmbarce pentru Atena. Mulţi şi-au pus corturile pe trotuar şi pe strada în port sau dorm pe trotuare. De la Atena se îmbarcă spre Salonic şi merg spre graniţa cu Macedonia. Grecii îi ajută, dar s-au cam săturat de ei. Spun că îşi vor insulele înapoi. Că vor linişte. Nu am auzit să fie vreun incident, să fure sau să fie violenţi“, povesteşte Mihaela.
O imagine care a impresionat-o pe aceasta s-a desenat la centrul de pe insula Chios unde există o singură tabără - Mersinidi. Aceasta este mică şi plină de refugiaţi, astfel că autorităţile locale au mutat refugiaţii în parcul principal din localiltate. „Gândeşte-te că în parcul Copou ar fi plin de corturi, între copaci ar fi aţe întinse şi rufe la uscat, oameni care ar dormi şi pe lângă corturi fiindcă nu mai este loc înuntru... Primăria a adus cabine de duş ecologice şi toalete. Este şi un cort unde sunt cei de la Medecins Sans Frontieres şi nişte voluntari locali care distribuie apă“, a mai spus Mihaela.
Peste mare, în bărci de cauciuc
Primul lucrul pe care-l vezi în ochii refugiaţilor e disperarea, crede Mihaela. Disperarea care te-mpinge să-ţi iei copilul care nu are mai mult de câteva luni şi să te urci într-o barcă de cauciuc cu care să strabaţi o mare, sute, mii de kilometri, alături de alte 50 de persoane.
Însă femeia şi-a dat seama că pentru ei, refugiaţii, drumul acesta nu prezintă aceleaşi pericole pe care care le-ar fi înfruntat dacă rămâneau acasă, în Siria sau Afganistan, în calea războiului care mătura tot ce stătea în calea lui. „Într-o singură dimineaţă, au ajuns 16 bărci în care erau îngrămădiţi între 50 şi 60 de oameni. Aproape ajunşi la ţărm, strigă de bucurie. Ştiu că mulţi care au plecat înaintea lor nu au mai ajuns… şi sunt conştienţi că şi lor li se putea întâmpla la fel, dar îngerul păzitor i-a adus în siguranţă la mal. Când coboară, sărută pământul şi mulţumesc lui Dumnezeu că au ajuns. Sunt uzi până la piele. Copiii tremură de frig în braţele neputincioase ale părinţilor… Mai au un drum lung în faţă şi dacă s-ar îmbolnăvi drumul ar deveni şi mai greu“, îşi povesteşte Mihaela una dintre primele întâlniri.
Acolo a întâlnit-o pe Maysa, o femeie din Siria care, ajunsă pe mal, tremura din toate încheieturile din cauza frigului care îi intrase până la oase. Aceasta a răzbit alături de soţul şi cei doi copii ai ei până în Turcia, dar acolo s-au separat la urcarea în bărcile cu care voiau să treacă marea, spre ţărmurile Greciei.
Barca în care s-a urcat aceasta s-a spart la câteva minute de la plecarea din doc din cauza greutăţii mari care i-a pocnit cauciucul slăbit şi nepregătit să care o asemenea încărcătura. „Credeam că voi muri“, i-a mărturisit femeia Mihaelei, în timp ce încă plângea pe ţărmul grecesc. Paza de coasta a salvat-o înainte ca epava bărcii să se scufunde, însă stătea nemişcată pe ţărm, cu frigul bântuindu-i între corpul, aşteptând ca de pe una dintre celelalte bărci să coboare soţul şi copiii ei, despre care nu ştia nimic.
2.000 de refugiaţi pe zi în Lesbos
Grecia suferă din punctul de vedere al organizării unei primiri a refugiaţilor. Nu din cauza unui refuz al autorităţilor de a se implica, ci din contra, eforturile depuse de acestea timp de două luni de zile le-au epuizat toate resursele.
Pe Lesbos, spre exemplu, ajung în fiecare zi 2.000 de refugiaţi, în condiţiile în care pe insulă locuiesc aproximativ 85.000 de persoane. Acolo există două tabere de refugiaţi. Kara Tepe este pentru sufletele care rătăcesc spre Europa dispre Siria, o tabără deschisă, fără pază militară, unde refugiaţii stau doar câteva zile, şi Moria, pentru cei din Afganistan, Iraq, Pakistan şi Iran.
Aceasta din urmă are o pază armată, permanentă, iar oamenii stau uneori şi câteva luni până reuşesc să pornească din nou către Vest. În prima tabără, din Kara Tepe, Mihaela a întâlnit-o pe Elsa, o mamă a patru copii, care stătea deja de mai bine de două zile trei dintre pruncii săi, aşteptându-şi soţul care urma să ajungă cu al patrulea. „Îmi spune că cel mai mult îşi doreşte să se termine războiul în Siria şi să se întoarcă acasă. Îşi doreşte să-şi crească copiii în ţara lor, însă acum mai important este să-i ştie în siguranţă“, povesteşte Mihaela.
Aceasta s-a întors weekendul trecut în România cu speranţa că se va găsi o soluţie pentru valul de refugiaţi care se rostogoleşte neîncetat în Europa. Pentru binele celor care fug de război, dar şi pentru binele celor care încearcă să-i ajute.
Cuvinte cheie: + mihaela condac, voluntar, iasi, refugiati
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |