Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Da, despre săptămâna care va fi cea de multişor “trecută” când va apărea în ziar ce scriu aici, e vorba: nu “încărcată”, pentru că: bogată cultural. Nu sunt toate aşa, chiar dacă, totuşi, rareori trece vreuna fără nimic demn de atenţie.
Pentru mine, cea din titlu a început marţi, 24 martie, cu admirabila conferinţă Cartea - obiect de artă, susţinută de Profesorul Sorin Alexandrescu în Aula “Mihai Eminescu” de la Fundaţia Culturală Regele Ferdinand (BCU). O expunere seducătoare şi cu miez, nuanţat dialog al complementarităţii cuvântului şi imaginii (proiecţii), cu adevărat în spiritul acelei frumuseţi deopotrivă a textului şi a “corelativului” său plastic, de la miniaturile şi splendidele enluminures medivale şi până la arta contemporană a ilustraţiei de carte - obiect nobil, demn de păstrat în bibliotecă.
Era o deschidere emblematică a Colocviului de literatură Scriptor (ed. I) al Editurii “Junimea”, care urma să continue şi a doua zi, de Bunavestire a poeziei (ed. a XX-a): lecturi publice ale poeţilor, “semnale” editoriale, dialoguri între oaspeţi şi ieşeni. Şi, tot în ultima zi, joi, şi conferinţa (urmată de o adevărată dezbatere) a Prof.univ. dr. Nicu Gavriluţă pe tema Manipularea sacrului: cazul Charlie Hebdo, temeinică şi convingătoare pledoarie (argumentată analitic în ce priveşte contextul, intenţiile şi factorii favorizanţi pentru manipularea sacrului, de ambele părţi) pentru o mai bună cunoaştere şi înţelegere a identităţii şi culturii “celuilalt” (inclusiv religiile altora). Durata şi substanţialitatea dialogului cu auditoriul au fost cea mai bună dovadă a calităţilor “startului” luat: abordare nepedantă, strâns contruită, punct de vedere lucid şi incitant. O foarte bună încheiere a “maratonului” cultural junimist: poezie, idei, dezbateri privind presa culturală între print şi on-line, cu invitaţi şi amfitrioni competenţi, cărora le datorăm astfel de “momente”, de reală ţinută şi stimulative, deloc închise în vreun soi de narcisism monologic.
Dar în aceeaşi zi de joi, la Cercul Militar Iaşi, sub dubla egidă a acestuia şi a Despărţământului ASTRA “Mihail Kogălniceanu" Iaşi, au conferenţiat prestigioşii istorici ieşeni, universitarii, Ion Agrigoroaiei şi Gheorghe Cliveti, despre Iaşii şi Unirea Basarabiei cu România, cele două expuneri, bogate în idei, informaţie, argumente şi însufleţite de o atât de necesară fermitate de ordinul conştiinţei noastre naţionale, afirmată cu inteligenţă, tact şi subtilitate, s-au întregit şi susţinut reciproc, nu doar în complementaritatea lor ideatică, ci şi în privinţa dimensiunii stilistice, de “tonalitate” a celor două demersuri. Publicul de toate vârstele a apreciat şi intervenţia dialogică a Col. (r) Grigore Radoslovescu, în intenţia destinării ei mai cu seamă tinerilor prezenţi, majoritatea - elevi ai Colegiului de Artă “Octav Băncilă”, veniţi şi să-i asculte, ca noi toţi, şi să-i susţină pe colegii lor de la clasa de vioară a d-nei Prof. Nina Munteanu, şi anume, într-o ordine deschisă de cel mai “tânăr” dintre interpreţi, Andrei Biţă, Lucia Ioniţă, Daniel Robert Gherasim, Ioan Alberta Dima, Denisa Negură, Daniel Moisa, frumoşi şi talentaţi, apreciaţi de auditoriu. A fost o bucurie să-l văd şi pe, adesea, colegul meu de pagină de ziar, Prof. Mihai Păstrăguş, primind de ziua sa de naştere, ca ofiţer în rezervă ce este, felicitările Comandantului Garnizoanei Iaşi. Cercul Militar (condus de Col. Benone Tiron) este o instituţie a cărei prezenţă culturală şi educaţională (civic şi patriotic) merită, cu siguranţă, mult mai multă atenţie decât i se acordă deocamdată.
În fine, sfârşitul săptămânii le-a aparţinut Zilelor Francofoniei/ Journées de la Francophonie (ed. a XX-a). Dar să nu uit cu totul, până a vă vorbi despre ele, nici Dragostea în interbelic, avându-i ca vorbitori în “tandem” în Rotonda Sălii “B.P. Haşdeu” de la BCU, pe Richard Constantinescu, iniţiatorul acelei Seri dedicate iubirii, legând tema-generic de scrisorile lui Gr.T. Popa către soţia sa pe durata stagiului său american, alături de un coleg şi prieten, tot tecucean, cu studii de filosofie, Daniel Mazilu, care a comentat comparativ şi cu nuanţe remarcabile cărţi de idei asupra dragostei (Ortega y Gasset, Stendhal, Denis de Rougemont), elogiu adus de amândoi nu doar frumuseţii, farmecului şi graţiei femeii, nu doar sentimentului care “muzicalizează” fiinţa îndrăgostitului/ îndrăgostitei, în cazul savantului-patron al UMF ieşene, în plus expresie a demnităţii unui cupluhăituit de ocupanţii români ai României (PCR şi PMR). Cât despre polimorfia imaginarului francofoniei (genericul ediţiei: Les immaginaires de la francophonie), ea a avut parte de o “uvertură” excepţională, sub toate raporturile: un invitat de notorietate continentală, poate mondială, universitarul deloc figé, orator de o seducţie irezistibilă, prin cuvânt ca şi prin mimică, Dominique Wolton, întreţinându-ne despre Mondialisation, diversité culturelle et francophonie: un spirit de o luciditate, un echilibru de profunzime, sub semnul unui autentic ataşament faţă de valorile esenţiale ale umanităţii, totodată de o francheţe deloc dispusă să atenueze, să îndulcească politicos-concesiv tabloul acelor realităţi contemporane care împing, inerţial şi “voios”, către superficialitate, impostură, sărăcire a omenescului de substanţă, de firescul diversităţii şi al apartenenţei, de la individ la individ, ca şi de la o cultură la alta, la altele. Fără a demoniza nimic, recunoscându-le şi avantajele de confort tehnic, a refuzat să poleiască în vreun fel efectele acelor tehnologii invazive ale comunicării şi informaţiei care duc la aplatizare, la simulacre de cunoaştere şi înţelegere, denunţând în special o pasivitate iresponsabilă faţă de tendinţa de uniformizare a unei “mondializări”-tăvălug, pradă unei “axiologii” eronate, de idolatrizare a cantităţii (avoir/ to have) în detrimentul calităţii (être/ to be). Deşi declarată, ca principiu, apărarea diversităţii culturale - care e sensul însuşi al francofoniei - nu este vizibilă, din păcate, şi ca practică/ programe de anvergură ale ONU şi UNESCO, insuficient şi ale UE. A fost o satisfacţie şi o încântare să-l urmărim pe acest invitat proeminent “bătându-se” cu inteligenţă necruţătoare şi cu temperament combativ împotriva mentalităţii după care numai valorile măsurabile în cifre şi bani par “conta”. Desigur, au fost şi alte expuneri şi dezbateri în plen, remarcabile: Le retour du sujet en didactique de langue (vorbitor: Jean-Marc Defays, Belgia) şi Ecrivain français vs écrivain francophone (animator şi partener al nostru, scriitorul Alain Leygone, Toulouse, Franţa), deosebit de dense şi însufleţite, realmente profitabile, îmbogăţitoare intelectual.
Chapeau bas!, chers amis organisateurs des Journées de la Francophonie-XX, Simona Modreanu şi Diana Gradu(Catedra de Franceză, Litere - UAIC), Alain Ramette, director, şi echipa (I.F. Iaşi). Et Vive la Francophonie Roumaine, à Jassy et ailleurs!
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |