Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Un adevărat buchet de nume angajate solidar în „semnătura” colectivă pe care o poartă spectacolul, rod al unei munci de creaţie în „echipă”, la care participă, dincolo de numele proeminente de pe scenă şi din „culise”, întreg ansamblul ONRI (orchestră, coruri, balet, producţie şi tehnic-scenă): o desfăşurare de forţe impresionantă, nu numai promiţătoare, dar şi în stare să-şi ţină „promisiunile”, cum i se şi cuvine unei capodopere a repertoriului de Operă, cum este Carmen.
Am văzut primele două spectacole (din noua stagiune) ale premierei Carmen, de Georges Bizet, în două distribuţii diferite: vineri, 18 sept., cu mezzosoprana Carmen Topciu (Opera Braşov) - Carmen, tenorul Marius Vlad Budoiu (ONR Cluj-Napoca) - Don José, şi soprana Ana Maria Donose (ONRI) - Micaela; duminică, 20 sept., cu Ramona Zaharia (Deutsche Oper am Rhein - Dusseldorf), Cosmin Marcovici(ONRI) şi Cristina Radu (Opera Braşov), în ordinea celor trei roluri, interpretul lui Escamillo rămânând acelaşi, baritonul Bogdan Baciu (Dusseldorf). Aşteptată cu nerăbdare şi un interes pe măsură, noua premieră reuneşte, de asemenea, multiple colaborări, româneşti şi internaţionale, de prestigiu: dirijorul Cristian Oroşanu, regizorul Karel Drgac (Viena), coregraful Carlos Vilán (Madrid), scenograful Octavian Neculai, Josef Jelinek (Praga) - costume, Manuel Ciugula - dirijor al corului ONRI, Cristina Cotescu (Opera Naţională Bucureşti) - regizor secund şi Raluca Zaharia - dirijor al corului de copii. Un adevărat buchet de nume angajate solidar în „semnătura” colectivă pe care o poartă spectacolul, rod al unei munci de creaţie în „echipă”, la care participă, dincolo de numele proeminente de pe scenă şi din „culise”, întreg ansamblul ONRI (orchestră, coruri, balet, producţie şi tehnic-scenă): o desfăşurare de forţe impresionantă, nu numai promiţătoare, dar şi în stare să-şi ţină „promisiunile”, cum i se şi cuvine unei capodopere a repertoriului de Operă, cum este Carmen.
Din nuvela lui Merimée, pe care muzica lui Georges Bizet şi numeroasele spectacole cu mari voci în prim-plan, de pe toate meridianele lumii, au făcut-o şi mai celebră, şi mai larg cunoscută, compozitorul francez şi semnatarii libretului, Henri Meilhac şi Ludovic Halévy, au reţinut şi concentrat sinteza de pasionalitate erotică, un anume exotism şi pitoresc gitan, iberic, dominat de situarea în prim-plan a corelaţiei unui autentic instinct al libertăţii, cu tradiţia nomadismului ancestral, totul - articulat într-o tramă de un dramatism esenţial, căruia ridicatul grad de convenţie artistică al teatrului liric îi oferea şansa unui relief spectaculos, plin de culoare, senzualitate şi ireversibilă evoluţie către un final al tragicei convergenţe: iubire şi moarte. Şi poate că, originarul spirit romantic al acestei poveşti de eros devorator şi însângerat are, în versiunea sa muzicală, chiar mai multe şanse de a supravieţui, în timp, mult dincolo de ceea ce a fost o epocă a gustului romantic şi a dominatelor acesteia de ordinul unui „tipar” al imaginarului, decât cristalizarea literară iniţială.
Regia spectacolului ieşean evocă, prin spiritul ei de echilibrată mizanscenă (care, nemizând deloc pe eventuale efecte de ostentativă înnoire, se dedică, dimpotrivă, cu măsură şi fineţe, nuanţelor), o „logică” metaforico-simbolică, departe de orice schemă alegorizantă a diegezei, a confruntării ethosului spaniol (încă mai precizat: andaluz), încarnat în Don José şi, de cealaltă parte, nefixarea, vitalitatea de neîncătuşat a frumoasei ţigănci Carmencita, râvnită, dorită de atâţia bărbaţi în Sevilla - spaţiu al dramei. Ierarhia cazonă, „litera” regulamentelor militare şi artificialul lor climat de viaţă sunt tot ce poate fi conceput drept mai străin protagonistei Carmen şi „lumii” ei (amor liber, naturi rebele „tiparelor” rigide, aventură, contrabandişti, mândrie plebeiană). Riscurile, pasiunea şi cruzimea, predicţiile sumbre, de sânge şi moarte (ghicitul în cărţi), simbolismul coridei, toate acestea intensifică, în tuşe succesive, potenţialul atât de dramatic din start, al întâlnirii dintre Don José, venind dinspre rigiditatea şi panaşul lumii lui cazone, şi Carmen, seducătoarea ţigancă, femeia care, nu întâmplător, îl alege (dintre cei doi) pe Escamillo, toreadorul-star, în fond, un egal al ei, nu doar ca aură a strălucirii şi seducţiei, dar şi ca vieţuire a amândurora pe muchie de cuţit, între trăire intensă, pasionată şi ameninţarea morţii. Piaţa sevillană şi cârciuma lui Lilas Pastia, noaptea contrabandiştilor şi corida din final sunt, toate, încărcate de sugestii metaforice în acord cu axa eros-thanatos din Carmen. Secvenţele de balet, stilizări de dans flamenco (corpul de balet) şi soliştii (cuplul Monica Ailiesii şi Vlad Mărculescu în Addagio, tot ei, alături de Mariya Lozanova, în Arleziana) accentuează simbolismul dragostei şi al morţii. Ceremonialul intrărilor în arenă (chulos, picadori, toreadori) apare asociat unei atmosfere şi unui freamăt de sărbătoare populară (cu sugestii de ludică analogie eros-corida), la care cele două coruri, în plan muzical, ca şi în cel al mişcării scenice, mai ales cea a copiilor, au ponderea lor de culoare şi tonus imprimate spectacolului. Tenta ludică, inocent parodică, a micilor interpreţi imitând „modelul” cazon aduce o binevenită undă de umor întregului (în primul act), datorată, aş bănui, şi originii cehe a regizorului vienez Karel Drgac, aşa cum, spectacolul datorează mult din vitalitatea sa viziunii coregrafice a madrilenului Carlos Vilán şi cromatismului costumelor praghezului Josef Jelinek, în vreme ce decorurile plastic-funcţionale, semnate de Octavian Neculai, transmit publicului ceva din imaginea Andaluziei.
Cât despre calitatea muzicală a celor două spectacole, despre eventualele comparaţii între interpreţii aceloraşi roluri, în una sau alta din cele două distribuţii, nu este nicicum de competenţa mea să formulez evaluări, îndreptăţite doar din partea criticilor muzicali sau a muzicienilor înşişi. În ce mă priveşte, pot, cel mult, să-mi comunic dvs., cititorilor, impresiile de spectator, subiective, fireşte: de pildă, intrarea mai convingătoare, actoriceşte, în roluri a Ramonei Zaharia, a Anei Maria Donose, ca şi a lui Bogdan Baciu şi Cosmin Marcovici, dar, cum am spus, cu cuvenita măsură a precizării că totul se limitează la simple impresii. Oricum, ambele spectacole mi-au părut a adăuga încă o reuşită, de înalt nivel ca ansamblu, în ambele distribuţii: şi pe o alegere repertorială de mare, implicită exigenţă, impusă de capodopera Carmen.
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Premierul libanez a confundat-o pe Giorgia Meloni cu asistenta ei. Filmul a devenit viral – VIDEO
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |