Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Metoda utilizată în prezent pentru screeningul şi depistarea osteoporozei este „osteodensitometria osoasă“. Osteodensitometria evaluează conţinutul mineral pe unitatea de suprafaţa osoasă sau densitatea minerală osoasa - DMO. Urmărirea în dinamică a DMO nu poate fi realizată decât cu instrumente pe bază de raze X (DXA), iar nu cu instrumente pe bază de ultrasunete. Urmărirea DMO în timp trebuie realizată cu acelaşi aparat DXA, întrucât exista diferenţe semnificative intre aparate, care ţin de calibrare, tehnician, tip de aparat etc. Urmărirea DMO în timp trebuie realizată cu acelaşi aparat DXA, întrucât exista diferenţe semnificative intre aparate, care ţin de calibrare, tehnician, tip de aparat.
Elena, din Iaşi: „Aş dori să ştiu cum se pune corect diagnosticul osteoporozei. Am înţeles că sunt mai multe metode, dar nu am reţinut denumirile. Trebuie repetate investigaţiile pentru a şti dacă tratamentul are efect? Cum se poate şti dacă tratamentul are sau nu efect?“.
Dr. Dumitru D. Brănişteanu, medic primar endocrinolog, Spitalul Universitar „Sf. Spiridon“, doctor în ştiinţe medicale, Universitatea Catolică Leuven: „La ora actuală, evoluţia tehnologiei permite depistarea persoanelor cu osteoporoza încă asimptomatică, dar instalată. Dacă boala este depistată la timp, se poate iniţia o terapie eficientă pentru a preveni „din faşă“ evoluţia ei. De asemenea, tehnologia existentă permite şi evaluarea severităţii osteoporozei prin metode cantitative. Metoda utilizată în prezent pentru screeningul şi depistarea osteoporozei este „osteodensitometria osoasă“. Osteodensitometria evaluează conţinutul mineral pe unitatea de suprafaţa osoasă sau densitatea minerală osoasa - DMO (bone mineral density, BMD). Metoda se bazează pe principiul conform căruia densitatea minerală osoasă este o oglindă a rezistenţei osului la traumatism. Ea foloseşte tehnologii dintre cele mai variate - ultrasunete, raze X etc. Se poate depista cu precizie înaltă persoanele aflate în categoria de risc de osteoporoză. Dacă undele utilizate sunt ultrasunete, atunci tehnica se numeşte „ultrasonografie cantitativă“ („quantitative ultrasonography“, „QUS“). Aparatele QUS evaluează densitatea minerală osoasă la nivelul călcâiului (osului calcaneu). Pierderea de masa osoasă la nivelul călcâiului reflectă ce se întâmplă în toate oasele organismului, astfel încât tehnica QUS poate depista cu precizie înaltă persoanele aflate în categoria de risc de osteoporoză. De menţionat, totuşi, că nu toate instrumentele utilizate pentru evaluarea DMO prin QUS sunt validate, unele dând ades rezultate eronate.
Tehnica DXA: pacienţii pot fi urmăriţi în timp pentru a se stabili eficacitatea terapiilor
Dacă undele care trec prin os sunt raze X, atunci tehnica se numeşte absorbţiometrie duală cu raze X (dual X ray absorptiometry, sau DXA). Deşi se utilizează raze X, gradul de iradiere este minuscul, de peste o mie de ori mai mic decât la o radiografie obişnuită. Tehnica are avantajul de a putea evalua DMO direct, în locaţii de risc pentru fractura osteoporotică, precum vertebrele lombare, articulaţia şoldului cu gâtul osului femural şi articulaţia pumnului, cu extremitatea distală a radiusului. Un alt avantaj este că, prin utilizarea tehnicii DXA, pacienţii pot fi urmăriţi în dynamică, la intervale regulate de timp, observându-se în acest fel eficacitatea terapiilor folosite pentru împiedicarea evoluţiei osteoporozei.
Ce arată rezultatele
Interpretarea DMO trebuie efectuată de medici cu competenţă în astfel de tehnici. DMO a pacientului este comparată cu DMO medie a persoanelor de 25 de ani de acelaşi sex şi aceeaşi rasă, precum şi cu DMO medie a persoanelor de aceeaşi vârstă, rasă şi acelaşi sex cu pacientul, obţinându-se astfel scorul T şi scorul Z. Arbitrar se consideră că un pacient aparţinător unei categorii de risc are osteoporoză dacă are un scor T mai mic de -2,5. Chiar dacă DMO reflectă fidel riscul de fractură, ea nu reprezintă singurul parametru prin intermediul căruia se pune diagnosticul de „osteoporoză“. Osul este un ţesut cu arhitectură ce poate suferi calitativ, chiar dacă are o cantitate de ţesut mineral nu foarte redusă. Astfel, un pacient care are o fractură pathologică în antecedente poate fi categorisit a fi osteoporotic, chiar dacă scorul T e mai mare de - 2,5. Invers, un scor T mai mic de - 2,5 la persoane tinere nu reprezintă întotdeauna un risc de fracturi patologice şi nu necesită întotdeauna un tratament, chiar dacă necesită probabil urmărire periodică.
Alte investigaţii
Chiar dacă avem acum la dispoziţie instrumente specializate de a pune diagnosticul de osteoporoză, nu trebuiesc neglijate alte investigaţii, precum radiografia de coloană vertebrală, sau evaluarea unor parametri umorali ce reflectă metabolismul osos, precum şi dozarea unor hormoni şi a calciului seric la pacienţii la care suspectăm o cauză metabolică mai rară de osteoporoză, precum hiperparatiroidismul primar sau sindromul Cushing.
De ce trebuie repetată osteodensitometria
Osteoporoza este o afecţiune care evoluează lent în timp, cu momente de acalmie totală sau parţială şi reacutizări cauzate de apariţia de noi fracturi. Terapia osteoporozei trebuie aşadar să fie urmată pe perioade lungi de timp. De exemplu, bisfosfonaţii au beneficii nete după un tratament de 5-10 ani, dar efectele lor nu sunt maxime dacă aportul zilnic de calciu şi vitamina D nu e adecvat. În plus, dacă o persoană cu risc pentru osteoporoză e diagnosticată precoce, dar nu face nimic să preîntâmpine osteoporoza, în loc să utilizeze la timp o simplă suplimentare cu calciu şi vitamina D, va trebui ulterior să recurgă la medicaţie antiosteoporotică mai eficace, dar şi mai costisitoare.Este posibil ca unii pacienţi să fie refractari la un anume tip de medicaţie, acesta trebuind să fie înlocuit, din lipsă de eficacitate, cu alt produs. Perioadele lungi de tratament reprezintă o cutie neagră în ce priveşte eficacitatea, iar scăderea riscului de fractură e un fenomen statistic dovedit, fără a încânta prea mult pacientul individual. De aceea este necesar un feedback periodic al eficacităţii tratamentului, atât pentru strategia terapeutică a medicului, cât şi pentru motivarea pacientului de a fi compliant la tratament. Acest feedback este dat cu eleganţă de repetarea osteodensitometriei DXA în diverse localizări unde se observase anterior o demineralizare osoasă importantă.
Cum ştim dacă tratamentul este eficient
Dacă DMO e nemodificată sau creşte, scorul T e nemodificat sau creşte, iar scorul Z creşte, înseamnă că piederea de masa osoasă a stagnat sau a fost înlocuită de un câştig de masă osoasă, iar terapia a fost eficientă. Investigaţia poate fi repetată prima oară la un an, iar ulterior din 2 în 2 ani. Este recomandabil ca toate femeile aflate în perioada postmenopauzală şi toţi bărbaţii trecuţi de 65 ani să fie supuşi unei investigaţii osteodensitometrice, iar dacă pierderea de masă osoasă e importantă, să fie supuşi unei terapii antiosteoporotice, cu urmărire periodic. Dacă masa osoasă nu e scăzută şi pacientul nu are deja fracturi patologice, să fie supus doar abordării profilactice. Tehnica e rezervată totodată tuturor persoanelor de risc (fracturi patologice indiferent de vârstă, boli care predispun la osteoporoza etc.)
Reguli privind utilizarea şi repetarea osteodensitometriei
Cuvinte cheie: + osteoporoză
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |