Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Paşopt

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Numeralele (cardinale!) par să reprezinte o categorie gramaticală cu deosebită căutare în vorbire; nu avem în vedere, aşadar, cuvintele frecvente în general sau în circumstanţe, ci caracteristica unei anumite clase, lucru ce nu este de mirare, dacă ne reamintim că este vorba de cele care exprimă un număr sau determinarea numerică a obiectelor. 

Şi, în fiecare zi, avem ocazia să facem tot felul de asemenea precizări, începând, de exemplu, cu ceea ce se întâmplă de la ora la care ne sculăm până la aceea la care ne culcăm şi continuând cu referire la plăţi (uneori şi încasări), la măsurători etc.

Uzura. La fel cum se întâmplă cu tot ce este mereu în funcţiune (de la dinţi, la coatele hainelor, tălpile pantofilor, pragul uşii etc.), şi numeralele uzuale suferă de tocirea formei. Nu devin victime miliardul sau milionul, referente mai mult sau mai puţin de elită, şi nici chiar mie şi sută (apărate şi de scurtime), dar sunt expuse deformărilor şi contorsionărilor numeralele de toate zilele, rezultat ale compunerii. Printre acestea se află şi complexele sonore formate cu spre + zece, începând cu unşpe până la nouăşpe, în care cu greu am putea recunoaşte prepoziţia spre în reziduul şpe, numeralul următor din forma compusă fiind, pare-se, pierdut. Din acest grup, formele „populare” pentru 4 + 10 şi 6 + 10, devenite normă literară, au... uitat de patru, respectiv de şase, şi se pronunţă paisprezece şi şaisprezece (vezi şi şaizeci sau şaizecist).

18 şi 48. Prin automatismul numărătorii, o soartă deosebită i-a fost rezervată, însă, numeralului optsprezece, care, până la puţin obişnuitul (dar existentul) opşpe, trece prin cele mai numeroase pronunţii, între opt şi ce urmează interpunându-se mai toate vocalele limbii române: optişpe, optăşpe, optâşpe, optuşpe, sprijin vocalic propulsat de vorbire pentru a... desface un dificil (dacă nu chiar imposibil) grup format din cinci consoane ale formei literare „oPTSPRezece”. Iar din familia compuselor cu opt un destin aparte avea să cunoască patruzeci+şi+opt, în datarea revoluţiei de la 1848, prin reflexul paşopt.

O primă abreviere. Emfaza şi precipitarea discursului public (politic şi politicianist, dintotdeauna) ca şi registrul familiar au făcut să cadă, în rememorări ale acestui an, secvenţa „o mie opt sute”. Ca text de referinţă, evocând un anumit uz după trecerea a câţiva lustri de la eveniment, putem trimite la piesa O scrisoare pierdută; în prezentarea personajelor, citim „AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48”, formula respectivă revenind în autoprezentările catindatului de la centru (care „vorbeşte peltic şi sâsâit”): „... cu ocazia aledzerii; stii, m-a combătut opoziţia si colo, si dincolo, si dincolo... si rămăsesem eu... care familia mea de la patuzsopt în Cameră... rămăsesem mă-nţeledzi fără coledzi...”. Formula apare şi în discursul altor personaje, după cum şi alţi ani-evenimente sunt abreviaţi similar: „Eu gândesc că nu ar fi rău să sărim la 48...”; „Mai bine la 64...”; „Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64...” etc. Iată şi cum numără Tipătescu steagurile lui Pristanda: „Vreo paispce... cinspce”.

Deprecierea. În 1939, în Dicţionarul său, August Scriban descifra pronunţia şi nuanţa stilistică ale numeralului în discuţie, dar şi ale substantivului format de la acesta, după cum urmează: „paşopt, prescurtare ironică din patruzeci şi opt, vorbind de anul 1848. A fi de la paşopt, a fi retrograd sau om de moda veche; paşoptist, familiar, om de la paşopt, retrograd”. Consemnarea unei atare deprecieri a substantivului este ocolită în 1972, în Dicţionarul tezaur al Academiei (t. VIII/1), din care aflăm că paşoptist este doar „persoană care aparţine generaţiei participanţilor la revoluţia de la 1848 din ţările române...”, pentru etimologie trimiţându-se la numeralul paşopt, care ar fi fost folosit „rar”, explicat tot neutru: „patruzeci şi opt”. Culmea este că patruzecioptist, formă îndreptăţită să fie cea literară (prezentă la Ibrăileanu), este taxată în acest dicţionar doar ca variantă a celei (totuşi) familiare, dacă nu chiar populare, paşoptist (la fel ca şi paşoptism „ideologie…”, faţă de patruzecioptism).

Reviriment. Discursul ideologiei comuniste al anilor ’70, iar, apoi, cel al criticii şi istoriei literare au impus uzul popular al acestor termeni, mai ales după ce ultimele domenii au dezvoltat şi un compus, prezent şi acesta într-un titlu emblematic, cel al cărţii lui Liviu Papadima, Relaţia autor - cititor în proza paşoptistă şi postpaşoptistă (1999). Iar drum de întoarcere de la paşoptişti nu există, modelul fiind preluat în seria de mărci de scriitori distribuiţi pe decenii; reproducem un enunţ cumulativ: „critici şi istorici care... au împărţit sau, mai bine zis, au despărţit arbitrar principalii scriitori români ai ultimilor cincizeci de ani în şaizecişti, şaptezecişti, optzecişti, nouăzecişti şi, după multe controverse, douămiişti...” (/observatorcultural.ro/).

Ortoepie. Pentru ca în pronunţarea numeralului optsprezece să nu vă sprijiniţi pe vocale (incriminatoare cultural!), recurgeţi la o scurtissimă pauză după opt: „opt-sprezece”! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri