Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Pe noi, cei de azi, cine ne uneşte?

GALERIE
oancea-ionel-corneliu200
  • oancea-ionel-corneliu200
- +

Nu criteriul economic este esenţial în această speţă, ci acela strategico-simbolic. O ţară se dezvoltă echilibrat pe o strategie capabilă să ofere oportunităţi şi zonelor mai izolate, atenţie, nu din vina oamenilor, ci din cauza cursului istoriei. Ia să ne imaginăm că marea arteră comercială dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, ar fi rămas cu strălucita ei funcţie medievală până astăzi. Iaşul ar fi strălucit şi el în continuare ca un mare şi interesant punct nodal.

Îndată ce Carol I a fost plebiscitat domn al celor două ţări româneşti, la Iaşi s-a pus în mişcare o puternică partidă antiunionistă. De ce? Din cauza unei îndepărtate, hurducate birocraţii situată la 400 km de dulcele târg. Legătura între capitalele celor două foste principate înseamna vreo două săptămâni cu poştalionul pe drumuri înglodate sau prăfuite, pline de gropi. Ce a făcut primul rege al României? A realizat actuala reţea de căi ferate. În ea, relaţia Bucureşti - Iaşi a fost prioritară. Succesul a fost deplin. După ce acceleratele au redus la o zi conexiunea respectivă, ca prin farmec, a dispărut şi marea, sâcâitoarea partidă antiunionistă... Credeţi că în situaţia ţării de atunci, investiţia era justificată economic? Sau de traficul de călători?

România Mare, născută miraculos în urma unui război urât, s-a confruntat de la început cu greu surmontabile probleme de omogenizare administrativă şi coeziune infrastructurală. Dacă între timp, de bine de rău, problemele administrative s-au rezolvat, celelalte s-au agravat. La aproape 100 de ani de la apariţia statului naţional unitar, provinciile istorice sunt la fel de prost legate între ele ca atunci când erau împărţite între imperiile vecine.

Nu mult timp, după încoronarea regelui Ferdinand I la Alba Iulia, s-a definit o strategie de consolidare a noului, frumosului şi marelui stat. S-au imaginat canalul Dunăre - Marea Neagră, făcut între timp de Ceauşescu. (Să remarcăm simbolistica acestui proiect de înstăpânire a unui teritoriu intrat în componenţa României după războiul de independenţă. Canalele Bucureşti - Dunăre şi Siret Bărăgan începute şi aproape finalizate de acelaşi, lăsate între timp în paragină. Canalul Bucureşti - Dunăre era dublat, blasfemie (!), de ideea realizării unei capitale administrative a regatului, după modelul Olandei, în depresiunile din inima ţării. În acelaşi timp, ideea legăturii pe apă între Marea Baltică şi Marea Neagră legând cursurile Vistulei şi Prutului era deja consistentă. În schiţa de sistematizare a Iaşilor din 1946 era încă menţinută. La ieşirea Bahluiului din Iaşi era desenat un port economic şi unul turistic în capătul unui canal navigabil ce ajungea în Prutul navigabil.

Dincolo de aceste povestiri, acea strategie prevedea realizarea unui triunghi (triade, treimi, comuniuni) de autostrăzi şi căi ferate rapide, Bucureşti-Iaşi-Cluj-Bucureşti, cu o mare forţa simbolică... Intrucât, nu-i aşa, motivaţia lor economică şi de trafic ar fi fost la vremea aceea pur şi simplu fantezistă. La 1 Decembrie 1989, în Piaţa Naţiunii din Iaşi, am încercat să vorbesc cu Ministrul Transporturilor de atunci despre necesitatea actualizării si concretizării acestei legături între provinciile istorice ale ţării. Dialogul l-a supărat pe domnul ministru. Pe moment. Puţin mai târziu ideea s-a regăsit în programul pentru Moldova al partidului pe care îl conducea. Intrată astfel în circuitul politic, triunghiul de autostrăzi trăieşte aventuri din ce în ce mai ciudate. Cei pro autostrada Iaşi-Cluj, vorbesc despre nevoia de dezvoltare a unei zone sărace a ţării, cei contra, susţin nesustenabilitatea ei economică. Pe deasupra şi pe dedesubt musteşte bătălia pentru imagine. Cine e actorul vedetă, marele partid de stânga sau marele partid de dreapta? Nimeni nu poate să priceapă că respectiva autostradă va servi unor obiective vitale ale ţării nu unor politicieni...

Deoarece, în ultima vreme, au apărut o serie lungă de motivaţii contra, e necesar să trecem în revistă măcar trei (de la triadă) justificări şocante.

1. Inima economică a Occidentului, din care această civilizaţie a îmbrăţişat globul pământesc şi spre est, şi spre vest, este o zonă dens urbanizată între Manchester si Torino. Pe măsură ce venim de la Viena prin Ungaria, Transilvania, Moldova, Basarabia, Ucraina, civilizaţia se diluează până la dispariţie. Pe acest traseu, limita Carpaţilor Orientali pare în continuare impenetrabilă, în afara drumurilor antice şi a căilor ferate din vremea lui Carol I. E ca şi cum cineva vrea cu tot dinadinsul să stabilească pe creştele Carpaţilor hotarul Occidentului. Iar la această parşivenie politicienii de Dâmboviţa pun botul cu o justificare puerilă: ”nu-s bani!”.

Părerea mea smerită e că, dacă întreaga noastră istorie modernă se susţine pe proiectele naţionale de independenţă şi unire, nu putem noi acum, la sfârşitul veacurilor să negăm aceste proiecte pe neputinţă. Dimpotrivă, statul român ar trebui să continue, pe cheltuiala lui, până la Chişinău autostrada de care vorbim.

2. Moldova istorică, dintre Carpaţi, Nistru şi Mare, s-a putut dezvolta, a devenit tare, câtă vreme oraşele domneşti erau animate de drumuri comerciale europene şi taxele ajungeau în vistieria domnului. Pe cel mai important dintre ele, ce lega bazinul Mării Baltice de Constantinopol, Iaşul era un mare popas negustoresc. Celălalt lega Ardealul de Hanatul Tătărăsc. Prin urmare, nu din întâmplare a ajuns Iaşul capitala Moldovei istorice. Situată la aşa încrucişare chiar în centrul ţării, oraşul nostru a ajuns repede cel mai important dintr-o arie geografică vastă. Atunci când ne lăudăm că, într-o vreme, el a avut atuuri şi priorităţi în comparaţie cu Bucureştiul, trebuie să ştim că de aici i se trage.

În clipa de faţă suntem în afara oricărei artere comerciale majore. Suntem la marginea a două imense centre de putere care şi-au întors dosurile chiar lângă noi. Cine nu vede faptul ori e tâmpit, ori răuvoitor sau pur şi simplu sabotor al naţiunii, cum ar zice îndată vreun şefuleţ de poliţie secretă de stat totalitar.

3. De ce Iaşi şi nu Suceava sau Bacău, de ce nu mai la miazănoapte sau la miazăzi? Sunt întrebări lipsite de sens venite din creiere fără circumvoluţiuni. Situat în centrul Moldovei istorice, Iaşul este prin importanţa lui istorică, actuală şi viitoare, polul posibil de dezvoltare al întregii regiuni. Datorită acestor virtuţi, e logic, e economic, e eficace, e de dorit ca Mahomed să meargă la munte, nu invers. Pe fluviul de dezvoltare deschis între Iaşi, Cluj şi Chişinău, se vor aduna cu siguranţă şi râurile dinspre nord şi dinspre sud. E adevărat că oraşul nostru, spre deosebire de alte mari oraşe ale ţării, n-a reuşit să-şi ducă în structurile de conducere ale ţării politicieni vizionari sau cu suficientă putere politico-administrativă pentru a susţine cu succes o idee simplă, normală. Dar asta nu este o scuză!

În concluzie, nu criteriul economic este esenţial în această speţă, ci acela strategico-simbolic. O ţară se dezvoltă echilibrat pe o strategie capabilă să ofere oportunităţi şi zonelor mai izolate, atenţie, nu din vina oamenilor, ci din cauza cursului istoriei. Ia să ne imaginăm că marea arteră comercială dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, ar fi rămas cu strălucita ei funcţie medievală până astăzi. Iaşul ar fi strălucit şi el în continuare ca un mare şi interesant punct nodal.

Prin urmare, relaţia autorutieră Iaşi - Cluj şi Iaşi - Chişinău este, în noul şi vechiul context geopolitic, prioritatea numărul unu a României. A găsi justificări să elimini această prioritate este un mare şi nesimţit semn de imbecilitate.

Ionel Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri