Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Nu criteriul economic este esenţial în această speţă, ci acela strategico-simbolic. O ţară se dezvoltă echilibrat pe o strategie capabilă să ofere oportunităţi şi zonelor mai izolate, atenţie, nu din vina oamenilor, ci din cauza cursului istoriei. Ia să ne imaginăm că marea arteră comercială dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, ar fi rămas cu strălucita ei funcţie medievală până astăzi. Iaşul ar fi strălucit şi el în continuare ca un mare şi interesant punct nodal.
Îndată ce Carol I a fost plebiscitat domn al celor două ţări româneşti, la Iaşi s-a pus în mişcare o puternică partidă antiunionistă. De ce? Din cauza unei îndepărtate, hurducate birocraţii situată la 400 km de dulcele târg. Legătura între capitalele celor două foste principate înseamna vreo două săptămâni cu poştalionul pe drumuri înglodate sau prăfuite, pline de gropi. Ce a făcut primul rege al României? A realizat actuala reţea de căi ferate. În ea, relaţia Bucureşti - Iaşi a fost prioritară. Succesul a fost deplin. După ce acceleratele au redus la o zi conexiunea respectivă, ca prin farmec, a dispărut şi marea, sâcâitoarea partidă antiunionistă... Credeţi că în situaţia ţării de atunci, investiţia era justificată economic? Sau de traficul de călători?
România Mare, născută miraculos în urma unui război urât, s-a confruntat de la început cu greu surmontabile probleme de omogenizare administrativă şi coeziune infrastructurală. Dacă între timp, de bine de rău, problemele administrative s-au rezolvat, celelalte s-au agravat. La aproape 100 de ani de la apariţia statului naţional unitar, provinciile istorice sunt la fel de prost legate între ele ca atunci când erau împărţite între imperiile vecine.
Nu mult timp, după încoronarea regelui Ferdinand I la Alba Iulia, s-a definit o strategie de consolidare a noului, frumosului şi marelui stat. S-au imaginat canalul Dunăre - Marea Neagră, făcut între timp de Ceauşescu. (Să remarcăm simbolistica acestui proiect de înstăpânire a unui teritoriu intrat în componenţa României după războiul de independenţă. Canalele Bucureşti - Dunăre şi Siret Bărăgan începute şi aproape finalizate de acelaşi, lăsate între timp în paragină. Canalul Bucureşti - Dunăre era dublat, blasfemie (!), de ideea realizării unei capitale administrative a regatului, după modelul Olandei, în depresiunile din inima ţării. În acelaşi timp, ideea legăturii pe apă între Marea Baltică şi Marea Neagră legând cursurile Vistulei şi Prutului era deja consistentă. În schiţa de sistematizare a Iaşilor din 1946 era încă menţinută. La ieşirea Bahluiului din Iaşi era desenat un port economic şi unul turistic în capătul unui canal navigabil ce ajungea în Prutul navigabil.
Dincolo de aceste povestiri, acea strategie prevedea realizarea unui triunghi (triade, treimi, comuniuni) de autostrăzi şi căi ferate rapide, Bucureşti-Iaşi-Cluj-Bucureşti, cu o mare forţa simbolică... Intrucât, nu-i aşa, motivaţia lor economică şi de trafic ar fi fost la vremea aceea pur şi simplu fantezistă. La 1 Decembrie 1989, în Piaţa Naţiunii din Iaşi, am încercat să vorbesc cu Ministrul Transporturilor de atunci despre necesitatea actualizării si concretizării acestei legături între provinciile istorice ale ţării. Dialogul l-a supărat pe domnul ministru. Pe moment. Puţin mai târziu ideea s-a regăsit în programul pentru Moldova al partidului pe care îl conducea. Intrată astfel în circuitul politic, triunghiul de autostrăzi trăieşte aventuri din ce în ce mai ciudate. Cei pro autostrada Iaşi-Cluj, vorbesc despre nevoia de dezvoltare a unei zone sărace a ţării, cei contra, susţin nesustenabilitatea ei economică. Pe deasupra şi pe dedesubt musteşte bătălia pentru imagine. Cine e actorul vedetă, marele partid de stânga sau marele partid de dreapta? Nimeni nu poate să priceapă că respectiva autostradă va servi unor obiective vitale ale ţării nu unor politicieni...
Deoarece, în ultima vreme, au apărut o serie lungă de motivaţii contra, e necesar să trecem în revistă măcar trei (de la triadă) justificări şocante.
1. Inima economică a Occidentului, din care această civilizaţie a îmbrăţişat globul pământesc şi spre est, şi spre vest, este o zonă dens urbanizată între Manchester si Torino. Pe măsură ce venim de la Viena prin Ungaria, Transilvania, Moldova, Basarabia, Ucraina, civilizaţia se diluează până la dispariţie. Pe acest traseu, limita Carpaţilor Orientali pare în continuare impenetrabilă, în afara drumurilor antice şi a căilor ferate din vremea lui Carol I. E ca şi cum cineva vrea cu tot dinadinsul să stabilească pe creştele Carpaţilor hotarul Occidentului. Iar la această parşivenie politicienii de Dâmboviţa pun botul cu o justificare puerilă: ”nu-s bani!”.
Părerea mea smerită e că, dacă întreaga noastră istorie modernă se susţine pe proiectele naţionale de independenţă şi unire, nu putem noi acum, la sfârşitul veacurilor să negăm aceste proiecte pe neputinţă. Dimpotrivă, statul român ar trebui să continue, pe cheltuiala lui, până la Chişinău autostrada de care vorbim.
2. Moldova istorică, dintre Carpaţi, Nistru şi Mare, s-a putut dezvolta, a devenit tare, câtă vreme oraşele domneşti erau animate de drumuri comerciale europene şi taxele ajungeau în vistieria domnului. Pe cel mai important dintre ele, ce lega bazinul Mării Baltice de Constantinopol, Iaşul era un mare popas negustoresc. Celălalt lega Ardealul de Hanatul Tătărăsc. Prin urmare, nu din întâmplare a ajuns Iaşul capitala Moldovei istorice. Situată la aşa încrucişare chiar în centrul ţării, oraşul nostru a ajuns repede cel mai important dintr-o arie geografică vastă. Atunci când ne lăudăm că, într-o vreme, el a avut atuuri şi priorităţi în comparaţie cu Bucureştiul, trebuie să ştim că de aici i se trage.
În clipa de faţă suntem în afara oricărei artere comerciale majore. Suntem la marginea a două imense centre de putere care şi-au întors dosurile chiar lângă noi. Cine nu vede faptul ori e tâmpit, ori răuvoitor sau pur şi simplu sabotor al naţiunii, cum ar zice îndată vreun şefuleţ de poliţie secretă de stat totalitar.
3. De ce Iaşi şi nu Suceava sau Bacău, de ce nu mai la miazănoapte sau la miazăzi? Sunt întrebări lipsite de sens venite din creiere fără circumvoluţiuni. Situat în centrul Moldovei istorice, Iaşul este prin importanţa lui istorică, actuală şi viitoare, polul posibil de dezvoltare al întregii regiuni. Datorită acestor virtuţi, e logic, e economic, e eficace, e de dorit ca Mahomed să meargă la munte, nu invers. Pe fluviul de dezvoltare deschis între Iaşi, Cluj şi Chişinău, se vor aduna cu siguranţă şi râurile dinspre nord şi dinspre sud. E adevărat că oraşul nostru, spre deosebire de alte mari oraşe ale ţării, n-a reuşit să-şi ducă în structurile de conducere ale ţării politicieni vizionari sau cu suficientă putere politico-administrativă pentru a susţine cu succes o idee simplă, normală. Dar asta nu este o scuză!
În concluzie, nu criteriul economic este esenţial în această speţă, ci acela strategico-simbolic. O ţară se dezvoltă echilibrat pe o strategie capabilă să ofere oportunităţi şi zonelor mai izolate, atenţie, nu din vina oamenilor, ci din cauza cursului istoriei. Ia să ne imaginăm că marea arteră comercială dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, ar fi rămas cu strălucita ei funcţie medievală până astăzi. Iaşul ar fi strălucit şi el în continuare ca un mare şi interesant punct nodal.
Prin urmare, relaţia autorutieră Iaşi - Cluj şi Iaşi - Chişinău este, în noul şi vechiul context geopolitic, prioritatea numărul unu a României. A găsi justificări să elimini această prioritate este un mare şi nesimţit semn de imbecilitate.
Ionel Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |