Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

PE SIMEZELE IEŞENE: Gânduri despre expoziţia "Spiritul formei în pictura ieşeană"

GALERIE
Adrian Podoleanu -  Peisaj dn Bucium (2)Adrian Podoleanu -  Peisaj dn BuciumConstantin Tofan -  Toamna aurieCostache Agafitei -  Natura staticaDan Hatmanu - Le Pont NeufFelix Aftene - Vestitor
  • Adrian Podoleanu -  Peisaj dn Bucium (2)
  • Adrian Podoleanu -  Peisaj dn Bucium
  • Constantin Tofan -  Toamna aurie
  • Costache Agafitei -  Natura statica
  • Dan Hatmanu - Le Pont Neuf
  • Felix Aftene - Vestitor
- +

Expoziţia de pictură, care încă mai poate fi admirată de ieşeni pe simezele Galeriilor Municipale până la 19 august, reuneşte 20 de nume de notorietate, grupate în trei generaţii, care au contribuit şi contribuie decisiv la definirea formei în pictura ieşeană contemporană. Pentru artă, ca de altfel şi pentru întreaga realitate, forma este un reper existenţial în care percepem lucrurile, chiar dacă derivatele inform, diform sau de format au conotaţii care derutează uneori privitorul. Încă de la început îl putem invoca pe Martin Heidegger, filosoful german care sesiza în spiritul logosului grec, faptul că forma aparţine esenţei intime a Fiinţei, că forma ca existenţă permanentă este similară cu Logosul (Legea).

Dar forma din artă nu este identică cu forma material-obiectivă a lucrurilor din natură care se schimbă prin acţiunea condiţiilor fizice, ea este, cum am văzut,  de ordinul esenţei. La apariţa şi consolidarea acesteia contribuie întreaga civilizaţie de-a lungul unui timp nedefinit. De aceea, forma artistică are drept conţinut un alt material, cel care aparţine ordinului axiologic (valorii), chiar şi atunci când forma artistică are ca suport un obiect fizic, de exemplu sculptura. În acest caz, forma-obiect este un lucru în care s-a înfăptuit o ordine valorică (axiologică) şi e total diferită şi opusă formei din materia inertă. Aceste idei, care trimit forma în zona logosului, au rădăcini în filosofia lui Platon şi Aristotel şi au definit întreaga gândire europeană de-a lungul a două milenii.

Pe filieră bizantină, Şcoala de Belle Arte de la Iaşi, nou constituită în România modernă, la 26 octombrie 1860, păstra încă o viziune apoliniană asupra formei conectată la creştinismul ortodox, dar era sensibilă şi la schimbările înnoitoare de expresie, intervenite pe plan european. Intelectualii şi artiştii moldoveni preferau şcoala germană , unde îşi trimiteau tinerii la studii (Gheorghe Panaiteanu, Emanoil Bardasare, C.D. Stahi, mai târziu şi N.N. Tonitza), pentru că acolo, se adoptase modelul şi viziunea culturală de civilizaţe greacă antică.

Începătorii de şcoală modernă, reveniţi în ţară cu tehnici şi meşteşuguri occidentalizate, dar aplecaţi genetic şi spre spiritul apolinic şi bizantin prin intelectualism şi raţionalitatea formei, echilibru, ordine, măsură şi armonie, subtilitatea decorativului şi a miniaturii, un uşor hieratism al figurii umane, inclinaţia spre supafeţe plane şi simbolism, tentaţia contemplării lirice detaşate şi senine, au determinat un curs nou şcolii ieşene.

Noul val de pictori ieşeni, care s-a afirmat fie în perioada interbelică, fie în preajma celui de Al Doilea Război Mondial (mai ales după), au continuat să cultive spiritul formei picturale în tiparul circumscris esenţialmente de înaintaşi, dar în conexiune cu stilul personal şi tendinţele culturale noi.

Cele trei generaţii ale artei ieşene

Costache Agafiţei, primul expozant din generaţia mai veche, cu lucrarea Natură statică, se autodefineşte printr-o formă viguroasă şi proaspătă, specifică spaţiului autohton, culoare vie, compoziţie echilibrată în ordine şi armonie, visare poetică intensă şi limbaj comunicativ, un model autohton cu valenţe spirituale universale. Alături de seniorul artei Costache Agafiţei, se situează Dan Hatmanu, pictor cu valenţe proteice de o mare sensibilitate poetică şi de o eleganţă sobră, un adevărat pilon de şcoală contemporană, îmbinând clasicul cu modernul, care participă cu două valoroase lucrări pe tema podului, ca simbol al trecerilor, reţinut în exuberanţă cromatică , subtil în formă şi bogat în semnificaţii semantice: Le Pont -au-Change şi Le Pont Neuf. Se adaugă pe simeze alte două nume binecunoscute şi apreciate constant de publicul ieşean, acuarelistul Constantin Radinschi şi pictorul, graficianul şi acuarelistul Adrian Podoleanu, ambii şi pedagogi cu vocaţie. Constantin Radinschi este prezent pe simeze cu o suită de patru peisaje de pe valea Siretului, Moldovei, şi o Toamnă, în care surprinde dinamica formelor naturale în compoziţii pline de sensibilitate şi rafinament, şi în care frumuseţea cromatică a feriilor naturii se conjugă cu neliniştea sufletească. Adrian  Podoleanu, cunoscut mai ales prin rafinamentul griurilor, prin orchestrarea discretă a culorilor, prin compoziţiile formale pline de farmec, varietate tematică, echilibru şi eleganţă, are pe simeze o suită de patru tablouri cu peisaje şi flori de câmp în care forma vibrează între ductul clasic şi o euforie reţinută.

A doua generaţie prezentă cu lucrări pe simeze este alcătuită din pictorii contemporani Liviu Suhar, Gabriela Agafiţei, Nicolae Ciochină, Bogdan Bârleanu, Constanti Tofan, Eugen Mircea, Manuel Mănăstireanu, Marcel Pavel, Valentina Duţu, cât şi sculptorul sibian Ion Tămâian, maestru în arta sticlei. Alcătuită din stiluri, stări afective şi înclinaţii intelectuale diferite, dar unitare în viziunea despre formă, au marcat puternic conştiinţa publicului ieşean şi nu numai, cu creaţii valoroase pline de fantezie imaginativă asupra formei şi a valorilor simbolist cromatice. Liviu Suhar, personalitate complexă, prezent în expoziţie cu picturile: Agitaţie, Simbol şi Primăvară la Dragomirna, accentează prin formă, culoare,vis şi compoziţie pe simbolismul obiectelor, pe relaţia acestora cu complexul cultural local. Gabriela Agafiţei, personalitate care înclină funciar spre un raţionalism metafizic, propune o Masă de lucru în care se intersectează, ca într-un joc ludic, fantezia intelectuală în plan grafic, simbolismul pragmatic al lucrurilor şi euforia cromatică, unite într-un lirism oniric. Nicolae Ciochină, prin Esplanada scărilor şi Curte la mare din Balcic, valorifică într-un stil personal şi o cheie afectivă proprie casa şi scările, ca obiecte de civilizaţie balcanică în tipar bizantin. Constantin Tofan şi Bogdan Bârleanu, apropiaţi ca tematică, autentici poeţi ai atmosferei peisajului , dau prin peisajele propuse o probă de farmec şi virtuozitate compoziţională cu valenţe poetico-muzicale, în care forma se contopeşte cu atmosfera şi spaţiul, formând un triunghi sacru. Nici Eugen Mircea nu e mai puţin poetic cu simbolul primăverii - Ciresul înflorit - în care se concentrează întreaga sensiblitate şi rafinamentul cromatic în definirea unei forme vitale din natură, care devine, prin mâna unui artist cu har, şi obiect de contemplaţie estetică.

Cea de treia generaţie de artişti participanţi la salon, dar nu şi ultima ca importanţă, se compune dintr-un grup de tineri inspiraţi, căutători de perfecţiune şi dornici să potenţeze forma plastică cu înţelesuri moderne, promiţătoare de adevăruri artistice inedite: Felix Aftene - pictor, Consantin Crengăniş şi Lucian Smău - sculptori, Grig Bejenaru şi Codrin Mircea - pictură. Experienţele lor artistice de până acum, cât şi din expoziţie, le confirmă aspiraţia. Felix Aftene, personalitate de factură lirică, înclinat spre metafizcă, încearcă să definească omul dintr-o perspectivă nouă - cea a căderii în timp. Invocă cu mijloace artistice astfel de personaje reale sau mitologice şi găseşte o situaţie contradictorie de conflict între starea actuală şi demnitatea istorică. Mijloacele stilistice folosite pentu a o exprima şi rezolva situaţia sunt ironia, sarcasmul, visul ca stare de spirit, dimensiunea fantasticului ca formă de expresie. Căutările sale se înscriu într-o formă de umanism de factură contemporană în care se caută revigoarea umanului cu mijloace morale într-un climat de regres uman. Oare există şanse?

Mihai PĂSTRĂGUŞ

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri