Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Expoziţia de pictură, care încă mai poate fi admirată de ieşeni pe simezele Galeriilor Municipale până la 19 august, reuneşte 20 de nume de notorietate, grupate în trei generaţii, care au contribuit şi contribuie decisiv la definirea formei în pictura ieşeană contemporană. Pentru artă, ca de altfel şi pentru întreaga realitate, forma este un reper existenţial în care percepem lucrurile, chiar dacă derivatele inform, diform sau de format au conotaţii care derutează uneori privitorul. Încă de la început îl putem invoca pe Martin Heidegger, filosoful german care sesiza în spiritul logosului grec, faptul că forma aparţine esenţei intime a Fiinţei, că forma ca existenţă permanentă este similară cu Logosul (Legea).
Dar forma din artă nu este identică cu forma material-obiectivă a lucrurilor din natură care se schimbă prin acţiunea condiţiilor fizice, ea este, cum am văzut, de ordinul esenţei. La apariţa şi consolidarea acesteia contribuie întreaga civilizaţie de-a lungul unui timp nedefinit. De aceea, forma artistică are drept conţinut un alt material, cel care aparţine ordinului axiologic (valorii), chiar şi atunci când forma artistică are ca suport un obiect fizic, de exemplu sculptura. În acest caz, forma-obiect este un lucru în care s-a înfăptuit o ordine valorică (axiologică) şi e total diferită şi opusă formei din materia inertă. Aceste idei, care trimit forma în zona logosului, au rădăcini în filosofia lui Platon şi Aristotel şi au definit întreaga gândire europeană de-a lungul a două milenii.
Pe filieră bizantină, Şcoala de Belle Arte de la Iaşi, nou constituită în România modernă, la 26 octombrie 1860, păstra încă o viziune apoliniană asupra formei conectată la creştinismul ortodox, dar era sensibilă şi la schimbările înnoitoare de expresie, intervenite pe plan european. Intelectualii şi artiştii moldoveni preferau şcoala germană , unde îşi trimiteau tinerii la studii (Gheorghe Panaiteanu, Emanoil Bardasare, C.D. Stahi, mai târziu şi N.N. Tonitza), pentru că acolo, se adoptase modelul şi viziunea culturală de civilizaţe greacă antică.
Începătorii de şcoală modernă, reveniţi în ţară cu tehnici şi meşteşuguri occidentalizate, dar aplecaţi genetic şi spre spiritul apolinic şi bizantin prin intelectualism şi raţionalitatea formei, echilibru, ordine, măsură şi armonie, subtilitatea decorativului şi a miniaturii, un uşor hieratism al figurii umane, inclinaţia spre supafeţe plane şi simbolism, tentaţia contemplării lirice detaşate şi senine, au determinat un curs nou şcolii ieşene.
Noul val de pictori ieşeni, care s-a afirmat fie în perioada interbelică, fie în preajma celui de Al Doilea Război Mondial (mai ales după), au continuat să cultive spiritul formei picturale în tiparul circumscris esenţialmente de înaintaşi, dar în conexiune cu stilul personal şi tendinţele culturale noi.
Cele trei generaţii ale artei ieşene
Costache Agafiţei, primul expozant din generaţia mai veche, cu lucrarea Natură statică, se autodefineşte printr-o formă viguroasă şi proaspătă, specifică spaţiului autohton, culoare vie, compoziţie echilibrată în ordine şi armonie, visare poetică intensă şi limbaj comunicativ, un model autohton cu valenţe spirituale universale. Alături de seniorul artei Costache Agafiţei, se situează Dan Hatmanu, pictor cu valenţe proteice de o mare sensibilitate poetică şi de o eleganţă sobră, un adevărat pilon de şcoală contemporană, îmbinând clasicul cu modernul, care participă cu două valoroase lucrări pe tema podului, ca simbol al trecerilor, reţinut în exuberanţă cromatică , subtil în formă şi bogat în semnificaţii semantice: Le Pont -au-Change şi Le Pont Neuf. Se adaugă pe simeze alte două nume binecunoscute şi apreciate constant de publicul ieşean, acuarelistul Constantin Radinschi şi pictorul, graficianul şi acuarelistul Adrian Podoleanu, ambii şi pedagogi cu vocaţie. Constantin Radinschi este prezent pe simeze cu o suită de patru peisaje de pe valea Siretului, Moldovei, şi o Toamnă, în care surprinde dinamica formelor naturale în compoziţii pline de sensibilitate şi rafinament, şi în care frumuseţea cromatică a feriilor naturii se conjugă cu neliniştea sufletească. Adrian Podoleanu, cunoscut mai ales prin rafinamentul griurilor, prin orchestrarea discretă a culorilor, prin compoziţiile formale pline de farmec, varietate tematică, echilibru şi eleganţă, are pe simeze o suită de patru tablouri cu peisaje şi flori de câmp în care forma vibrează între ductul clasic şi o euforie reţinută.
A doua generaţie prezentă cu lucrări pe simeze este alcătuită din pictorii contemporani Liviu Suhar, Gabriela Agafiţei, Nicolae Ciochină, Bogdan Bârleanu, Constanti Tofan, Eugen Mircea, Manuel Mănăstireanu, Marcel Pavel, Valentina Duţu, cât şi sculptorul sibian Ion Tămâian, maestru în arta sticlei. Alcătuită din stiluri, stări afective şi înclinaţii intelectuale diferite, dar unitare în viziunea despre formă, au marcat puternic conştiinţa publicului ieşean şi nu numai, cu creaţii valoroase pline de fantezie imaginativă asupra formei şi a valorilor simbolist cromatice. Liviu Suhar, personalitate complexă, prezent în expoziţie cu picturile: Agitaţie, Simbol şi Primăvară la Dragomirna, accentează prin formă, culoare,vis şi compoziţie pe simbolismul obiectelor, pe relaţia acestora cu complexul cultural local. Gabriela Agafiţei, personalitate care înclină funciar spre un raţionalism metafizic, propune o Masă de lucru în care se intersectează, ca într-un joc ludic, fantezia intelectuală în plan grafic, simbolismul pragmatic al lucrurilor şi euforia cromatică, unite într-un lirism oniric. Nicolae Ciochină, prin Esplanada scărilor şi Curte la mare din Balcic, valorifică într-un stil personal şi o cheie afectivă proprie casa şi scările, ca obiecte de civilizaţie balcanică în tipar bizantin. Constantin Tofan şi Bogdan Bârleanu, apropiaţi ca tematică, autentici poeţi ai atmosferei peisajului , dau prin peisajele propuse o probă de farmec şi virtuozitate compoziţională cu valenţe poetico-muzicale, în care forma se contopeşte cu atmosfera şi spaţiul, formând un triunghi sacru. Nici Eugen Mircea nu e mai puţin poetic cu simbolul primăverii - Ciresul înflorit - în care se concentrează întreaga sensiblitate şi rafinamentul cromatic în definirea unei forme vitale din natură, care devine, prin mâna unui artist cu har, şi obiect de contemplaţie estetică.
Cea de treia generaţie de artişti participanţi la salon, dar nu şi ultima ca importanţă, se compune dintr-un grup de tineri inspiraţi, căutători de perfecţiune şi dornici să potenţeze forma plastică cu înţelesuri moderne, promiţătoare de adevăruri artistice inedite: Felix Aftene - pictor, Consantin Crengăniş şi Lucian Smău - sculptori, Grig Bejenaru şi Codrin Mircea - pictură. Experienţele lor artistice de până acum, cât şi din expoziţie, le confirmă aspiraţia. Felix Aftene, personalitate de factură lirică, înclinat spre metafizcă, încearcă să definească omul dintr-o perspectivă nouă - cea a căderii în timp. Invocă cu mijloace artistice astfel de personaje reale sau mitologice şi găseşte o situaţie contradictorie de conflict între starea actuală şi demnitatea istorică. Mijloacele stilistice folosite pentu a o exprima şi rezolva situaţia sunt ironia, sarcasmul, visul ca stare de spirit, dimensiunea fantasticului ca formă de expresie. Căutările sale se înscriu într-o formă de umanism de factură contemporană în care se caută revigoarea umanului cu mijloace morale într-un climat de regres uman. Oare există şanse?
Cuvinte cheie: + Felix Aftene, Consantin Crenganis, Lucian Smau, Grig Bejenaru, Codrin Mircea
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |