Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Planul Urbanistic General (I)

GALERIE
Andrei Ciuhodaru
  • Andrei Ciuhodaru
- +

Sunt multe lucruri bune în noul PUG, dar unele abordări sunt total depăşite şi ne va plasa cu cel puţin 40-50 de ani în urma a ceea ce se întâmplă astăzi, adică sunt greşeli cu care oraşe din ţările dezvoltate se luptă şi cheltuie enorm să le corecteze. 

Din anul 2009, Iaşul ar fi trebuit să aibă un PUG de actualitate. Legal, un PUG are o valabilitate de 10 ani. Actualul a fost aprobat în 1999. Ştim cu toţii care este viteza cu care se schimbă lumea şi câte soluţii inovative apar anual în ceea ce priveşte gestionarea oraşelor moderne. Legea prevede o prelungire de maxim 5 ani, la Iaşi, în 2014 a fost prelungit cu încă un an. Avea în acel moment 15 ani. În 2015, printr-o înţelegere transpartinică în Parlament, s-a dat o hotărâre arbitrară (pentru că se poate) ca orice PUG aflat în culpă să poată fi valabil până în 2018 (?!). Deci nu-i nicio grabă. Tradus: mai sunt multe interese mărunte ale Mafiei Imobiliare care trebuie rezolvate.

Mai întâi voi face câteva consideraţii şi o mică istorie, apoi voi încerca să propun câteva soluţii, după părerea mea, în concordanţă cu tendinţele actuale de abordare în reglementarea oraşelor moderne: "New cities are smart cities. Smart cities are green cities".

În anii din urmă, deşi în Primăria Municipiului Iaşi se cunoşteau soluţiile propuse, s-au aprobat, fraudulos sau nu, proiecte care blochează unele dezvoltări necesare oraşului nostru. Străzi de legătură, pasaje, zone verzi, zone în care sunt permise funcţiuni industriale, supermarket-uri, locuinţe, clădiri înalte şi unde nu sunt permise. Unele sunt propuneri vechi de zeci de ani, foarte cunoscute între noi arhitecţii. Aceste aprobări (şi nu numai) au dus la traficul infernal din oraş, au făcut din Iaşi cel mai poluat oraş din România (trafic şi poluare care vor fi din ce în ce mai mari şi mai greu de combătut, dacă nu se adoptă nişte hotărâri curajoase). Toate astea au servit interesele mărunte ale câtorva colegi arhitecţi şi unor aşa-zişi investitori tot mai agresivi şi mai indiferenţi la legile de urbanism şi bunul gust în arhitectură. Asta bineînţeles cu complicitatea şi lipsa de reacţie a celor care ar trebui să-i controleze.

Spuneam undeva că Donald Trump, investitor în imobiliare care a construit de zeci de miliarde în New York, nu a avut niciodată "intrare bună în primarie”. A negociat din greu fiecare proiect. Atitudinea unei administraţii este de descurajare a construirii fiecărui petec de pământ, dacă acest lucru nu ţine cont de nevoile şi nu este şi în beneficiul oraşului. Astfel, elaborarea PUG-ul Iaşului, care a fost acordat unei firme din Bucureşti, a fost întârziat de nenumăratele PUZ-uri avizate împotriva conceptului unitar, care erau trimise echipei de proiectare, şi care bineînţeles serveau acelor interese. De fapt întârzierea era şi scopul urmărit pentru a se obţine aprobări oneroase. Primaria şi "investitorii" s-au prevalat de faptul că nu poţi legal bloca un PUZ dacă nu ai reglementări clare în acele zone sau de faptul că un arhitect poate propune schimbarea reglementărilor, dacă aşa vrea (sau o cer interesele). După denunţarea contractului cu firma bucureşteană, s-a alcătuit (din necesitate) o echipă de arhitecţi din Iaşi care să ducă la bun sfârşit PUG-ul - care din păcate nu s-a putut constitui de la început, cum ar fi fost mai bine, pentru că noi arhitecţii ştim şi simţim mai bine oraşul. Asta şi din cauza dezbinării dintre arhitecţi, dar şi a faptului că costul unui PUG este foarte mare şi doar firme mari se pot califica conform legislaţiei din România (chestii şi condiţii de SEAP). Noul contract a fost astfel, în 2015, spart în bucăţi pentru a putea fi acordat unor arhitecţi din Iaşi. Unii de bună credinţă, unii depăşiţi de situaţie, alţii, cei mai periculoşi, direct interesaţi în a-şi introduce în noul PUG diversele interese imobiliare. Totul fără niciun fel de consultări publice. Dispar axele vizuale spre natură şi colinele din jur şi spre monumente, se intensifică traficul şi blocajul în centru, dispare patrimoniul construit, apar fenomene de claustrofobie şi de gentrificare (fenomen despre care nu s-a auzit printre arhitecţii ieşeni).

Sunt mai multe exemple, pe care cei care nu urmăresc fenomenul nu le cunosc. Iată un citat din Ziarul de Iaşi (14 septembrie 2016): "Întrebat despre problemele din zonă (n.r. - zona străzilor Smârdan - Moldovei - Barbu Lăutaru - Prof Sesan), preşedintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local Iaşi, consilierul Florin Boca, a declarat ieri că arhitecţii «s-au pus de acord că zona se pretează pentru construcţii înalte», iar acest lucru ar urma să fie reglementat şi în noul Plan Urbanistic General al oraşului care trebuia aprobat încă din anul 2009. Potrivit lui Boca, el însuşi dezvoltator imobiliar, Comisia pe care o conduce nu are «pârghii legale» pentru a verifica dacă autorizaţiile sunt respectate de investitori". Serios? Cu alte cuvinte, dacă tot s-au facut ilegalităţile alea, asta e, hai să continuăm să facem tot la fel! Precizez că locuitorii din zonă sunt disperaţi de blocurile ilegale peste casele lor (care nu respectă nici măcar proiectele proaste aprobate) şi care blochează străzile foarte înguste din zonă cu maşini parcate. Aceştia au probleme frecvente cu utilităţile subdimensionate care le provoacă întreruperi de curent, inundarea subsolurilor, refularea canalizării şi a apelor pluviale. Spre meritul lor, singuri au reuşit să oprească două şantiere aproape finalizate care încălcau orice bun simţ în urbanism. La proiectele aprobate la care "investitorii" au încălcat CUT (Procentul de utilizare a terenului) şi POT (Procentul de ocupare a terenului), au fost adăugate etaje, console, ferestre, şi nu a fost respectat nici numărul de parcări necesare de 1, 2 locuri per apartament, cu un tupeu demn de Vestul Sălbatic.

Sunt multe lucruri bune în noul PUG, dar unele abordări sunt total depăşite şi ne va plasa cu cel puţin 40-50 de ani în urma a ceea ce se întâmplă astăzi, adică sunt greşeli cu care oraşe din ţările dezvoltate se luptă şi cheltuie enorm să le corecteze. Un exemplu ar fi că la trafic mare nu răspunzi cu străzi mai largi şi parcări mai multe, cu clădiri foarte înalte în centru şi mai ales e nevoie de a elibera Centrul istoric cât mai mult posibil de maşini. Săptamâna viitoare voi arăta cum în noul PUG vor să introducă unele dezvoltări haotice şi împotriva unor reguli de care nici măcar comuniştii nu au avut curajul să se atingă, unele probleme punctuale, dar şi care sunt tendinţele urbanistice sustenabile care trebuie aplicate Iaşului. (Va urma)

Andrei R. Ciuhodaru este arhitect

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri