Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Poporul la care am visat

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Poporul la care am visat a început deja să facă istorie. E timpul lor şi e datoria noastră să-i urmăm. Niciodată în istorie o generaţie tânără şi determinată nu s-a înşelat. Şi nu e vorba de instinct, ci de înţelegerea mărturiei timpului şi buna întrebuinţare a energiilor, adică, în fond, de maturitate. 

Transformat în masă, poporul aproape că a dispărut din sistemul meu de referinţe în regimul comunist. Ţinta acestuia era chiar metamorfozarea lui în fragment al poporului muncitoresc internaţional. Mai întâi i-a fost sistematic amputată personalitatea, pentru a corespunde canonului bolşevic, iar apoi i-a fost croită o haină naţional-comunistă de expresie ceauşistă. Atâtea experimente chirurgicale pe corpul lui l-au urâţit şi l-au depersonalizat. L-am văzut cum răspundea la comandă, automat, apelurilor la aplauze prelungite. Pentru a se mântui, avea nevoie de un ideal autentic, care să-l ajute să-şi vindece rănile conştiinţei şi să privească spre viitor. Dar nu a fost să fie. În locul lui a venit… Ion Iliescu. Crescuse de mic în ideea că poporul e o masă şi aşa a rămas până la adânci bătrâneţi, cu mentalitate de diriguitor mesianic de extracţie marxist-leninistă. Poporul care m-a cucerit în decembrie 1989 mi-a indus speranţa că se poate mântui. Nu ştiam însă cât de adânci erau rănile lui. Am crezut că şi-a regăsit fiinţa autentică, de prinţ adormit, că a exorcizat răul, că şi-a spălat păcatele în sângele tiranului, că a devenit poporul viu şi demn pe care îl ştiam din istorie. M-am înşelat. A fost destul ca “noul principe” să-i arate salamul şi să-l seducă. Şi astfel poporul s-a prelins uşor în retortele partidului unic şi a salvatorului roşu. Aşa începuse comunismul, dar poporul uitase, acomodându-se să trăiască în ţarc. Unele ieşiri din cadenţă nu au cutremurat din temelii atotputernicia sistemului comunist. Maeştrii propagandei erau pregătiţi să convoace din nou poporul-turmă. Şi le-a reuşit, făcându-l complice stagnării României, operaţiune care ascundea jaful sistematic şi decuplarea de ideea libertăţii autentice, pentru a-l reorienta discret spre răsărit. Doar prăbuşirea Uniunii Sovietice în august 1991 ne-a salvat de o restauraţie comunistă de tip Belarus, dirijată de un “despot luminat” (I. Iliescu). În anii ce au urmat, poporul a mai avut zvâcniri de speranţă, dar tirania majorităţii, adică a ţării întârziate, l-a blocat mereu. De aceea, traiectoria noastră în ultimele decenii e asemenea unui drum sisific. Încremenirea poporului în norma comunistă i-a împins pe cei mai creativi şi mai curajoşi tineri români să ia calea pribegiei. Mineriadele, dezamăgirile provocate de guvernarea CDR şi mafiotizarea statului, controlat de oamenii vechiului regim, au provocat adevărate hemoragii umane.

În 27 de ani însă, în România, a apărut o nouă generaţie de oameni educaţi în Occident, de întreprinzători pentru care statul nu mai este un tătuc ci un partener care poate funcţiona doar dacă este corect. E o generaţie care nu mai are legături şi datorii cu şi faţă de trecutul comunist. Sunt oameni liberi care au înţeles că într-un stat mafiot şansele lor se năruie. PSD, adică principalul generator şi beneficiar al sistemului corupt, a rămas însă înfeudat trecutului. A câştigat aproape mereu alegerile, prin manipularea ţării tăcute. Dar între această ţară şi cea a tinerilor, fractura era inevitabilă. România se resetează sub ochii noştri. Nu ezit să afirm: este un fapt istoric. Disperată de ineficienţa partidelor şi de complicităţile vinovate dintre ele, noua generaţie a decis să-şi afirme personalitatea la vedere, cu o determinare care m-a încântat şi m-a contagiat. Iar în noile împrejurări politice, cel mai grav adevăr pe care îl asumă această generaţie este acela că fără o democraţie solidă suntem sortiţi să fim aruncaţi din nou la periferia istoriei şi să alunecăm inconştient în braţele unei autocraţii răsăritene, care ne aşteaptă răbdătoare.

A conduce statul cu mijloace oculte, a minţi în chip sfidător şi a legifera părtinitor, sub taina nopţii, a te folosi discreţionar de votul popular sunt faptele recente care au generat ieşirea în stradă şi apelul la solidaritate, pentru salvarea căii europene a României. Prăpastia dintre noua generaţie născută după 1989 şi sistemul politic anacronic a devenit atât de adâncă, încât negocierea este imposibilă. Sistemul trebuie schimbat din temelii, dacă dorim ca România să mai aibă viitor. Guvernul actual e doar un punct pe harta timpului nostru. Va rămâne în istorie, probabil ca ultima expresie a sistemului corupt de a se salva. Pentru prima dată, scena publica nu mai este populată cu prioritate de partide, ci de o generaţie tânără, care-şi reclamă dreptul inalienabil de a face istorie. Şi o va face. Altfel ne periclităm viitorul.

Sunt fericit să văd că această generaţie are cultura, determinarea şi patriotismul să lucreze pentru România de mâine. Sunt încântat să fiu martorul acestei renaşteri, dar şi aliatul ei. De aceea sunt necondiţionat împreună cu ei. Am trecut în cei 27 de ani prin toată gama încercărilor sufleteşti. Am vrut să emigrez şi m-am răzgândit. Nu regret. Merită să trăieşti în această ţară, împreună cu această generaţie de tineri demni, inteligenţi şi frumoşi. Îi deplâng pe toţi cei care nu încearcă această bucurie a speranţei în solidar. Îi invit să nu-şi refuze această experienţă.

Poporul la care am visat a început deja să facă istorie. E timpul lor şi e datoria noastră să-i urmăm. Niciodată în istorie o generaţie tânără şi determinată nu s-a înşelat. Şi nu e vorba de instinct, ci de înţelegerea mărturiei timpului şi buna întrebuinţare a energiilor, adică, în fond, de maturitate. Să nu le nesocotim tinereţea (după Sf. Apostol Pavel).

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri