Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Pretenţii

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

O vioaie (şi nu rareori hazardată) preocupare pentru ceea ce în viziunea a diverşi înseamnă „corectitudinea” limbii române ne întâmpină pe diferite canale tv: realizatori de emisiuni (probabil în lipsă de teme), simpli amatori sau prezentatori de ştiri (în încheierea informaţiilor despre viaţa şi lupta politică) ne actualizează cote de la bursa folosirii greşite a limbii materne normate. Frecvent, cu potriveala nucii de perete.

Verdura. Pe internet, zice-se, a devenit „viral” un... filmuleţ despre o moldoveancă - basarabeancă, venită „la Moldova” din Italia, ce ar fi uitat limba română. Lăsând la o parte indiscreţia (protagonista vorbeşte la telefon cu cineva de pe la ea de acasă), remarcabilă este păstrarea sonorităţilor graiului moldovenesc; în lipsa literelor alfabetului fonetic, nu putem reproduce sunetele, dar încântă închiderea şi sincoparea vocalelor, ritmul agitat-legănat al vorbirii unei tinere persoane inervate de contactul cu realităţi de pe acasă, în special culinare. Ei, şi din torentul sacadat de mărturisiri, analişti de ocazie refuză apariţia cuvintelor verdura şi fromagio (realizare personală pentru it. „formaggio”).

Dar „katletili”? Ne confruntăm cu achiziţii lexicale fireşti din mediul lingvistic al locului de reşedinţă al moldovencei, cam strâmbăcioasă, care spune că îi este rău dacă mănâncă katleti (= pârjoalele numite pe ruseşte) sau (ezită; i se sugerează; reia) „ecco!, da, cighiri, da, de porc!” (împrumutul turcesc, „măruntaie”, numeşte şi nişte gogoloaie prăjite, asemănătoare „drobului”). Aşadar, prietena noastră ar fi vinovată că nu traduce pentru purişti, dar ea a putut lua „verdura” direct, dar pe cont propriu, dintr-un meniu: „(rotolini di) verdura e formaggio”, sau „(omelette con) verdura e formaggio” etc. Contaminată idiomatic, ea foloseşte (eventual „adaptate”) şi alte italienisme ce-i vin mai bine: „trimit un regalo” (poate nu ştie de cadou, dar nici nu-i zice padarok), „pân-am găsât loc pintru parcagio” (aşadar nici parking, nici parkovka) etc. De aceea, nu de vreo uitare este vorba, ci, pur şi simplu, de îmbogăţirea lexicului graiului moldovenesc, comparabilă, în fond, cu situaţia meniului dintr-un restaurant select din Bucureşti, invadat de franţuzisme şi anglicisme.

Fineţuri. La încheierea unui buletin de ştiri de pe Romtv (20.09.2015, ora 8,40), ni s-a propus un soi de destindere, sub titlul „Reclame ce stâlcesc limba română”. Din pieţe, s-au prezentat cartoane pe care vânzători la sol scriseseră, de exemplu, „conserve de câine”, „conserve de pisici”, cochetând cu ambiguitatea, stare de graţie lingvistică aflată şi la baza internaţionalizatei denumiri „Hotdog”, ce sfidează alegaţia că la fabricarea produsului respectiv s-ar folosi carne de câine! Culmea „stâlcirii” ar fi reprezentat-o, însă, inscripţionarea „şniţel de tineret bovin”, ce substituie, cu haz, termenului „viţel” o curentă sintagmă tehnică (vezi, de ex., „Vând tineret bovin pentru sacrificare”; /okazii.ro/). Provocarea scriitorului ni se pare la fel de inspirată ca şi înlocuirea viţelului, în stilul ironic „înalt”, prin „al doamnei vaci fiu”, de la Gr. Alexandrescu. Un alt exemplu de astfel de creativitate: o fotografie dintr-o publicaţie, la rubrica „Album dilematic”, a surprins inscripţia „Banane româneşti - 2.00/kg”, lipită pe o grămadă de lubeniţe. Dar altul este spiritul „Dilemei vechi”, şi altul harul critic al unei redacţii tv.

Alegerea soţiei. Tot la postul tv citat, criticii de ocazie sau de serviciu ar putea să ia aminte la propria grădină: relatând (20.09.2015) descoperirea unui cadavru mutilat, prezentatoarea ştirii descria „camera împrăştiată cu sânge”, iar o reporteră ne informa (în aceeaşi zi) că unităţile comerciale din centrul vechi al capitalei au fost „vizitate de fics”. O specialistă de la A3 a întocmit şi comentat un tabel-statistică pe teme economice, vorbind despre „Fondul Propietatea” (pronunţie repetată) şi despre dividente (25.09.2015). Şi, atunci, de ce să ne mai mirăm că televiziunile acceptă, nonşalant, textele unor reclame a căror traducere suferă de exprimări pidosnice: cutare medicament „uşurează disconfortul” („cale liberă!”), iar din curgerea alteia aflăm starea de bine a unui utilizator, nefericit înaintea tratamentului: „mă sculam de trei ori pe noapte; soţia a ales să nu mai doarmă cu mine în aceeaşi încăpere!” (în favoarea cui?).

* Teme pentru acasă. Dacă aveţi aspiraţii de corectori de limbă şi vreţi să perseveraţi, eliminaţi sau adăugaţi literele de rigoare, adunaţi sau desprindeţi cuvintele, pentru reconstituirea originalului în cazurile: „Doamne, Doamne, cerestată!” (pronunţare curentă, din copilărie; rugăciunea de la începutul orelor, analizată logic mult mai târziu); „Vom munci şi noi cu sport, mare când vom fi!” (cântec auzit pe vremuri, în trecere pe lângă curtea unei grădiniţe); „Luaţi tramvaiul 34 până la staţia Pene şi Curcanul” (indicaţie de la un binevoitor din Bucureşti); „Tom Macaragiu” (discuţie pe internet în legătură cu numele unui actor); „Cânta la stup ca o vioară” (provocare glumeaţă din partea unei cunoştinţe, pe teme de muzică).

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri