Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Preţul literaturii sub comunism

GALERIE
bogdan cretu200
  • bogdan cretu200
- +

Întrebarea cu adevărat frisonantă este următoarea: ar fi fost posibilă literatura română din timpul comunismului fără astfel de cedări?

Scriam, acum câteva săptămâni, un articol comemorativ, în intenţia de a atrage atenţia asupra dispariţiei unui mare cărturar, Nicolae Balotă. Între timp, a ajuns la mine un studiu care nu schimbă, desigur, nimic din evaluarea operei, dar s-ar putea să modifice multe în ceea ce priveşte percepţia, în spaţiul public, al acestui intelectual cum literatura noastră nu are mulţi. Nu verdicte morale îmi propun să ofer în cele ce urmează, ci mai degrabă încerc să formulez unele întrebări, în ideea de a nu schematiza un caz, dintre atâtea altele, deformate de contactul, obligatoriu acesta pentru orice scriitor care dorea să îşi vadă opera publicată, cu sistemul comunist. Despre ce este vorba?

Din păcate, cercetările de dată recentă ale lui Gabriel Andreescu, cel care, în lucrarea sa despre manipularea Arhivelor Securităţii, spălase cumva obrazul cărturarului Nicolae Balotă, dovedesc, fără greş, colaborarea strânsă a criticului cu Securitatea. Nicolae Balotă a dat informaţii, a primit misiuni în străinătate, a primit bani în schimbul acestor servicii şi, mai grav decât toate astea, nu a avut seninătatea să îşi asume până la capăt compromisul. Care sigur că e unul personal, dar are şi implicaţii, adesea grave, asupra celorlalţi. Sper din toată inima să o fi făcut în memoriile încă nepublicate. Sigur, nimic din această tristă realitate nu ştirbeşte prestigiul operei sale.

Paradoxal, cedările s-au îngroşat atunci când autorul a obţinut ceea ce merita din plin: notorietatea în lumea literară şi academică. Mă feresc să judec tranşant astfel de cazuri; Nicolae Balotă a făcut ani grei de temniţă şi de domiciliu forţat. Ca şi alţi mari scriitori şi intelectuali români, precum Ion Caraion, Adrian Marino, Constantin Noica, Alexandru Paleologu, I.D. Sîrbu, Al. Ivasiuc etc. etc., el a cunoscut crunta realitate a puşcăriilor anilor 50. Iar drama lor a fost dublă, pentru că nu le-a întrerupt doar viaţa civilă, ci le-a fracturat vocaţia: la 30-40 de ani, atunci când se aflau în plină efuziune creatoare, aceşti autori realmente dotaţi, au fost smulşi din bibliotecă şi aruncaţi în beciuri. În loc de respect şi recunoaştere, istoria le-a oferit umilinţă, batjocură, frustrare. Cum să-i acuzi fără nuanţe? Cum să le pretinzi să rămână curaţi şi sereni, precum Steinhardt? Sau intransigenţi precum Goma? Eroismul, martirajul nu sunt atitudini pe care avem dreptul să le pretindem celorlalţi; le admirăm atunci când se manifestă, deşi, să recunoaştem, lumea românească postcomunistă şi-a căutat reperele în altă parte.

Astfel de cazuri sunt dramatice, dacă nu le simplificăm. Iar întrebările pe care ele le ridică nu admit răspunsuri categorice. Răscumpără opera compromisul moral al unui creator? După părerea mea - nu, dar suntem obligaţi şi să răsturnăm termenii problemei: nici compromisul nu anulează opera. Tot discutând aceste cazuri contorsionate, schimonosite de presiunile istoriei, nici nu sesizăm că adevăraţii vinovaţi, tartorii unui sistem de represiune au dispărut discret din peisaj: nu-i mai zărim, ne-a dispărut şi interesul pentru ei. Ţapi ispăşitori sunt aceşti mari scriitori care au avut slăbiciunea să creadă că negoţul merită făcut, că obligaţia de a-şi scrie şi publica opera trebuie pusă în act cu orice preţ. O vocaţie autentică înăbuşită reprezintă o dramă aproape imposibil de depăşit, dar ce ne interesează pe noi astfel de amănunte?

Concluzia pertinentă pe care merită să o tragem de aici este aceea a unei constatări care şi ea, nu ştiu cum se face, nu mai e la modă: ce vremuri anapoda a traversat România vreme de jumătate de secol, dacă şi marile ei talente şi valori au fost nevoite să se întineze pentru a răzbi, vorba unui scriitor nici el pur, la lumină... Comunismul, prin agenţii săi activi, trebuie învinuit fără preget. Or, noi, azi, ce facem? Îi ascultăm, uneori cu un interes vinovat, alteori cu o pasivitate nu mai puţin vinovată, pe Dumitru Popescu Dumnezeu, pe Ion Brad, pe Dinu Săraru, care se eroizează grotesc şi ne dau lecţii despre partea bună a comunismului şi îi acuzăm fără nuanţe pe Doinaş, pe Caraion, pe Balotă, pe Marino şi pe alţi nefericiţi, care au dus, alături de mulţi alţi mari scriitori, literatura română adevărată, marea literatură română, mai departe.

De fapt, întrebarea cu adevărat frisonantă este următoarea: ar fi fost posibilă literatura română din timpul comunismului fără astfel de cedări? Şi dacă nu ar fi fost posibilă, şi dacă ar fi fost, a meritat? Oricum am răspunde, decenţa ar trebui să ne îndemne să căutăm principalii vinovaţi în centrul sistemului, nu la marginea lui.

Bogdan Creţu este conferenţiar universitar doctor la Catedra de Literatura română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri