marti, 19.03.2024
Întrebarea cu adevărat frisonantă este următoarea: ar fi fost posibilă literatura română din timpul comunismului fără astfel de cedări?
Scriam, acum câteva săptămâni, un articol comemorativ, în intenţia de a atrage atenţia asupra dispariţiei unui mare cărturar, Nicolae Balotă. Între timp, a ajuns la mine un studiu care nu schimbă, desigur, nimic din evaluarea operei, dar s-ar putea să modifice multe în ceea ce priveşte percepţia, în spaţiul public, al acestui intelectual cum literatura noastră nu are mulţi. Nu verdicte morale îmi propun să ofer în cele ce urmează, ci mai degrabă încerc să formulez unele întrebări, în ideea de a nu schematiza un caz, dintre atâtea altele, deformate de contactul, obligatoriu acesta pentru orice scriitor care dorea să îşi vadă opera publicată, cu sistemul comunist. Despre ce este vorba?
Din păcate, cercetările de dată recentă ale lui Gabriel Andreescu, cel care, în lucrarea sa despre manipularea Arhivelor Securităţii, spălase cumva obrazul cărturarului Nicolae Balotă, dovedesc, fără greş, colaborarea strânsă a criticului cu Securitatea. Nicolae Balotă a dat informaţii, a primit misiuni în străinătate, a primit bani în schimbul acestor servicii şi, mai grav decât toate astea, nu a avut seninătatea să îşi asume până la capăt compromisul. Care sigur că e unul personal, dar are şi implicaţii, adesea grave, asupra celorlalţi. Sper din toată inima să o fi făcut în memoriile încă nepublicate. Sigur, nimic din această tristă realitate nu ştirbeşte prestigiul operei sale.
Paradoxal, cedările s-au îngroşat atunci când autorul a obţinut ceea ce merita din plin: notorietatea în lumea literară şi academică. Mă feresc să judec tranşant astfel de cazuri; Nicolae Balotă a făcut ani grei de temniţă şi de domiciliu forţat. Ca şi alţi mari scriitori şi intelectuali români, precum Ion Caraion, Adrian Marino, Constantin Noica, Alexandru Paleologu, I.D. Sîrbu, Al. Ivasiuc etc. etc., el a cunoscut crunta realitate a puşcăriilor anilor 50. Iar drama lor a fost dublă, pentru că nu le-a întrerupt doar viaţa civilă, ci le-a fracturat vocaţia: la 30-40 de ani, atunci când se aflau în plină efuziune creatoare, aceşti autori realmente dotaţi, au fost smulşi din bibliotecă şi aruncaţi în beciuri. În loc de respect şi recunoaştere, istoria le-a oferit umilinţă, batjocură, frustrare. Cum să-i acuzi fără nuanţe? Cum să le pretinzi să rămână curaţi şi sereni, precum Steinhardt? Sau intransigenţi precum Goma? Eroismul, martirajul nu sunt atitudini pe care avem dreptul să le pretindem celorlalţi; le admirăm atunci când se manifestă, deşi, să recunoaştem, lumea românească postcomunistă şi-a căutat reperele în altă parte.
Astfel de cazuri sunt dramatice, dacă nu le simplificăm. Iar întrebările pe care ele le ridică nu admit răspunsuri categorice. Răscumpără opera compromisul moral al unui creator? După părerea mea - nu, dar suntem obligaţi şi să răsturnăm termenii problemei: nici compromisul nu anulează opera. Tot discutând aceste cazuri contorsionate, schimonosite de presiunile istoriei, nici nu sesizăm că adevăraţii vinovaţi, tartorii unui sistem de represiune au dispărut discret din peisaj: nu-i mai zărim, ne-a dispărut şi interesul pentru ei. Ţapi ispăşitori sunt aceşti mari scriitori care au avut slăbiciunea să creadă că negoţul merită făcut, că obligaţia de a-şi scrie şi publica opera trebuie pusă în act cu orice preţ. O vocaţie autentică înăbuşită reprezintă o dramă aproape imposibil de depăşit, dar ce ne interesează pe noi astfel de amănunte?
Concluzia pertinentă pe care merită să o tragem de aici este aceea a unei constatări care şi ea, nu ştiu cum se face, nu mai e la modă: ce vremuri anapoda a traversat România vreme de jumătate de secol, dacă şi marile ei talente şi valori au fost nevoite să se întineze pentru a răzbi, vorba unui scriitor nici el pur, la lumină... Comunismul, prin agenţii săi activi, trebuie învinuit fără preget. Or, noi, azi, ce facem? Îi ascultăm, uneori cu un interes vinovat, alteori cu o pasivitate nu mai puţin vinovată, pe Dumitru Popescu Dumnezeu, pe Ion Brad, pe Dinu Săraru, care se eroizează grotesc şi ne dau lecţii despre partea bună a comunismului şi îi acuzăm fără nuanţe pe Doinaş, pe Caraion, pe Balotă, pe Marino şi pe alţi nefericiţi, care au dus, alături de mulţi alţi mari scriitori, literatura română adevărată, marea literatură română, mai departe.
De fapt, întrebarea cu adevărat frisonantă este următoarea: ar fi fost posibilă literatura română din timpul comunismului fără astfel de cedări? Şi dacă nu ar fi fost posibilă, şi dacă ar fi fost, a meritat? Oricum am răspunde, decenţa ar trebui să ne îndemne să căutăm principalii vinovaţi în centrul sistemului, nu la marginea lui.
Bogdan Creţu este conferenţiar universitar doctor la Catedra de Literatura română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |