Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

LORNION

Provizoriu

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Spectacolul Provizoriueste conceput sub forma unui work in progress, îmbinând detaşarea actorilor de roluri cu ataşamentul faţă de personajele întruchipate. Cei trei intră şi ies din roluri cu o lejeritate uimitoare şi îşi justifică cele cinci personaje. Intrările şi ieşirile din rol se fac la vedere, cu reacţii din partea partenerilor de scenă; fiecare îşi legitimează personajul/personajele în raport cu tema şi conceptele puse în joc.

Spectacolul numără în total cinci roluri de compoziţie: un corporatist angoasat şi un bătrân de 70 de ani, neglijat de familie şi nepoţi (Cătălin Filip), o femeie de 47 de ani, divorţată, fără copii, întreţinută de părinţi şi o femeie tânără de 25 de ani, care nu-şi găseşte locul într-o societate unde contează doar ”ce ştii să faci” şi ”ce produci” (Oana Mardare), un bărbat de 50 şi ceva de ani, vânzător la un chioşc, ignorat de fiul său (Doru Taloş). În permanenţă actorii negociază poziţia propriului/propriilor personaj(e) în cadrul unui performance care îl vizează în modul cel mai direct pe spectator. Acest lucru devine evident la final când camera de filmat aduce pe ecranul de proiecţie cadre din sală. Până atunci fusese folosită pentru a sublinia anumite aspecte ale personajelor configurate (fragilitate, instabilitate, incompletitudine); cadrele sunt fragmentare, sugerând personaje invizibile.
Tot în final se derulează o filmare cu actorii plimbându-se pe străzi, având pe cap pungi de hârtie găurite în dreptul ochilor, trecătorii mirându-se ori speriindu-se de ”invizibilii” ce li se par nişte ciudaţi. În fapt, în modul cel mai clar tema uniformizării unei anumite categorii a populaţiei (sărăcite, marginalizate, excluse de la o viaţă considerată normală din punct de vedere social) şi trimiterile înspre conceptele de invizibil şi invizibilitate îi au în vedere pe toţi privitorii. Invizibilii, cei condamnaţi invizibilităţii sunt oameni precum cele cinci personaje imaginate aici care nu contează nici pentru familiile lor, nici pentru societatea ca atare. Fiecare pune probleme la ordinea zilei: corporaţiile distrug individualitatea umană, reducând oamenii la câteva trăsături de bază, necesare pentru exercitarea mecanică a sarcinilor; legăturile dintre indivizi devin tot mai pragmatice şi mai superficiale; familia se reduce la un arbore genealogic schematic, la vizite ori întâlniri formale. Omul este invizibil pentru celălalt om (fiu, partener de viaţă, prieten din copilărie, nepot, părinte) şi pentru macrosocietate. Nimeni nu contează dacă nu serveşte interesului pragmatic al cuiva.
Cele cinci caractere sunt schiţate cu intermitenţe, actorii intervenind prin comentarii în rolurile celorlalţi. O notă comică însoţeşte în permanenţă tematica destul de amară a spectacolului. Chiar dacă trecerile sunt bruşte, compoziţiile sunt foarte reuşite. Legătura dintre aşa-zisele scene (cele cinci prestaţii, întrerupte prin improvizaţie dirijată) e realizată prin recitaluri sau simularea unor certuri între actori, plecând de la importanţa unuia sau a altuia dintre personaje, reluând într-o altă manieră subiectul şi conceptele, menţinând atenţia publicului.
Într-unul dintre recitaluri este prezent un poem publicat de regizorul Raul Coldea în revista Vatra (”Oraşul pedigree”). Poemul este recitat de Doru Taloş, în timp ce pe ecranul din fundal sunt derulate imagini cu oamenii invizibili, cu pungile de hârtie pe cap. Tonul este echilibrat, uşor melancolic, foile luminate cu o lanternă micuţă cad, rând pe rând, în întunericul scenei. Poemul aduce în prim-plan o sumă de senzaţii - senzaţiile cu care e nevoit să trăiască individul deposedat de interioritate şi de legături profunde cu semenii: plictis, lehamite, alienare, singurătate, lipsa de speranţă, neîmplinire. Conceptele de invizibil şi invizibilitate sunt foarte prezente în acest poem. Oamenii invizibili sunt ”cea mai patetică şi mai tristă formă de viaţă de la euglena verde încoace” - cei de care nimeni nu a auzit, pentru că nu au făcut niciodată nimic neobişnuit, cei cărora oricând altcineva le-ar putea lua locul, cei care trec neobservaţi pe stradă, pe lângă noi, lipsiţi de personalitate, absorbiţi de societatea de consum, de cultura imaginii. Sunt acei oameni care, chiar dacă şi-ar propune să schimbe ceva în lumea în care trăiesc, tot nu ar reuşi.
Inconstanţi (dezarmaţi şi, totuşi, optimişti, deznădăjduiţi, dar încă mai speră) şi inconsistenţi (”Sunt toţi oamenii pe lângă care am trecut astăzi şi de care nu îmi amintesc nimic”), invizibilii suntem chiar noi: ”Sunt aici deocamdată/ Sunt aici şi nu am nicio soluţie./ Nu am nicio soluţie, totul e provizoriu. Pot doar să încerc sa fiu mai bun. Poate aşa o să îmi iasă.” Ideile din poem sunt dezvoltate în spectacol, adăugându-se cele cinci compoziţii ilustrative. Spectacolul aduce prin mijloace actuale (dans cu figuraţie burlescă, parodie, documentare, investigaţie, construirea unor situaţii din relatările fragmentare ale unor personaje, decor minimalist, accent pe jocul actoricesc) probleme la fel de actuale. Adevăruri cutremurătoare, mascate prin compoziţie şi improvizaţie dirijată, ies la lumină abia în meditaţia de după spectacol sau doar în subconştient. E cea mai puternică formă de transmitere a unui mesaj social, îmbrăcând drama în comedie şi gravitatea în lejeritate aparentă, păstrând mesajul profund pentru nivelul subliminal.
 
(Provizoriu, un concept de Raul Coldea şi Petro Ionescu, distribuţia: Cătălin Filip, Doru Taloş, Diana Nedescu/Oana Mardare, video: Cosmin Nicoară şi Ana Vîjdea, o producţie Reactor de creaţie şi experiment, Cluj-Napoca, 9 august, Teatru Fix, 12 august, Theaterstock Bacău, ediţia I, 2015)
 
Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri