Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Raiul infractorilor s-a mutat în judeţul nostru. 108.000 de ieşeni au cazierul „pătat“

GALERIE
cazier, infractori
  • cazier, infractori
- +

Un ieşean din şapte a avut sau are probleme cu legea. 35.300 de persoane au suferit condamnări sau au primit sentinţe penale, iar 73.000 figurează cu probleme de cazier, fiind urmăriţi penal, au primit amenzi penale sau administrative. Pe locul doi se află Bucureştiul, cu 32.300 de infractori, apoi Bacăul, cu 26.400

Judeţul Iaşi se poate „lăuda“ cu titlul de cel mai mare „bazin“ criminogen al României. Iaşul depăşeşte chiar şi capitala României, Bucureştiul, dar şi alte judeţe mari din ţară. Din statistici reiese că ieşenii au cele mai multe sentinţe şi condamnări din ţară, potrivit Serviciului de Caziere Judiciare. Cu alte cuvinte, în judeţul nostru, locuitorii au cele mai multe caziere „pătate“, în comparaţie cu alte judeţe. În acelaşi timp, ieşenii plătesc cei mai mulţi bani pentru eliberarea cazierelor judiciare, după Bucureşti. Numai anul trecut, ieşenii au băgat la bugetul statului un milion de lei din plata cazierului judiciar. În acest an, în doar trei luni, ieşenii au scos caziere de la Poliţie în valoare de aproape 300.000 de lei. Cei mai mulţi au scos cazier judiciar pentru angajare. În câţiva ani, cei de la Caziere vor transfera datele din cartotecă într-o amplă bază de date iar cazierul poate fi solicitat din orice punct al ţării. Primii care vor apărea în noua bază de date a Poliţiei sunt ieşenii care au avut probleme cu legea.


35.300 ieşeni au suferit condamnări sau au primit sentinţe penale


Un ieşean din şapte are în prezent cazierul „murdar“. Potrivit şefilor de la Serviciul de Caziere din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ), din cei aproximativ 772.000 de locuitori ai judeţului nostru (conform ultimului recensământ), 108.000 de ieşeni au cazierul „pătat“, după ce au suferit condamnări, ori se află sub urmărire penală, au primit amenzi penale sau administrative în urma comiterii unor infracţiuni. Dintre cei 108.000 de ieşeni cu cazierul „pătat“, 35.300 au suferit condamnări sau au primit sentinţe penale, Iaşul aflându-se pe primul loc pe ţară. De asemenea, alţi 73.000 de ieşeni figurează cu probleme de cazier, fiind urmăriţi penal, au primit amenzi penale sau administrative. „În total, aproximativ 108.000 de ieşeni apar în cazier cu menţiuni operative, cum ar fi punerea în mişcare a urmăririi penale, amenzi penale sau administrative dar şi menţiuni, cum ar fi sentinţe penale sau condamnări“, a precizat comisarul şef Florin Gheucă, de la Serviciul Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative. După judeţul Iaşi, în topul celor mai mulţi locuitori cu caziere pătate după ce au fost condamnaţi, pe locul doi se află Bucureştiul, cu 32.300 de infractori, Bacăul cu 26.400 persoane, Cluj - 25.200, Prahova - 22.700, şi Călăraşi, cu 21.500 evidenţiaţi. De remarcat că, în cazul în care ţinem cont de populaţia judeţului, clasamentul de mai sus se schimbă: pe primul loc trece Călăraşi cu 7% persoane condamnate sau cu sentinţe penale (din populaţia judeţului de aprox. 307.000), Iaşul fiind al doilea cu 4,5% şi Bacău cu 4,2% (la 616.000 de locuitori). Potrivit comisarului şef Gheucă, infractorii ieşeni nu au săvârşit infracţiunile numai în judeţul Iaşi. „Este vorba despre adresa lor de domiciliu. Adică, o mare parte dintre delictele comise, au fost şi în celelalte judeţe ale ţării. Este vorba despre originea infractorilor“, a precizat Gheucă.


O treime din cererile de cazier sunt pentru permise


În acelaşi timp, ieşenii bagă cei mai mulţi bani la bugetul statului, după Bucureşti, din plata cazierului judiciar. Potrivit celor de la Serviciul de Caziere, anul trecut, a fost colectat un milion de lei din această activitate. Numai în primele trei luni ale acestui an, ieşenii au scos din buzunar aproape 300.000 de lei pentru acest serviciu. „În primul trimestru al acestui an, 22.835 de persoane fizice şi 164 persoane juridice au scos tot atâtea certificate de cazier, achitând la bugetul statului 274.000 de lei. În medie, zilnic sunt eliberate 300 de certificate, la toate ghişeele din judeţ“, a precizat comisarul şef Gheucă. El a menţionat că marea majoritate a certificatelor sunt solicitate pentru angajare. „Cam 60% sunt pentru angajare, iar 30% pentru permise de conducere. Cei care au nevoie pentru angajare, mulţi sunt agenţi de pază, iar pentru permise, mulţi care au îndeplinit vârsta de 18 ani. De asemenea, mai sunt cerute certificate pentru diferite concursuri şi examene de angajare“, a completat comisarul. Ieşenii pot scoate caziere din şase puncte din judeţ, acestea fiind ghişeul din Copou, din interiorul sediului IPJ, clădirea Poliţiei Municipiului Iaşi, Poliţia Municipiului Paşcani, Poliţia Oraşului Hârlău, Poliţia Oraşului Târgu Frumos şi Poliţia Comunală Răducăneni. Pentru eliberarea documentului se percepe o taxă de 10 lei plus alţi 20 lei pentru timbru fiscal.


Se lucrează la o bază de date digitală, la nivelul întregii ţări


În decurs de doi sau trei ani, ieşenii pot cere eliberarea unui certificat de cazier din orice colţ al ţării. Toată cartoteca aflată în prezent care este administrată de Serviciul de Caziere este transferată într-o uriaşă bază de date, numită ROCRIS. Pentru transferul datelor din cartotecă în această bază de date, lucrează în două schimburi 12 persoane. „Sunt şase lucrători de evidenţă nominală plus alţi şase delegaţi aflaţi sub îndrumarea celorlalţi şase. Aproximăm că întreaga bază de date va fi transferată în decurs de câţiva ani. Primii care sunt introduşi în ROCRIS sunt cele 35.000 de persoane care au suferit condamnări sau au primit sentinţe penale. Acest sistem va permite eliberarea certificatelor pe loc, indiferent de locul de naştere, domiciliu sau reşedinţă, şi cel mai important, nu au antecedente penale“, a completat comisarul şef Gheucă. În total, poliţiştii vor transfera datele din cartoteca care conţine 218.000 de fişe aparţinând celor 108.000 de ieşeni care au cazierul „pătat“.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri