Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Referendumuri şi "referendumuri"

GALERIE
alexandru lazescu200
  • alexandru lazescu200
- +
Practica şi teoria în materie (în viziunea Moscovei)

"Observatorii ruşi spun că voturile au fost numărate în camere prea mari şi că procesul în ansamblul său nu a corespuns standardelor internaţionale în materie" scrie cotidianul londonez The Guardian în ediţia din 19 septembrie. La rândul său, canalul de ştiri "Russia Today" specula că rezultatul final ar putea fi falsificat menţionând în acest sens nivelul extrem de ridicat ("nord-corean") al prezenţei la vot. Deşi unora le este poate greu să creadă e vorba de recentul referendum legat de independenţa Scoţiei. Înţelegem că un astfel de proces anunţat cu 3 ani în urmă, precedat de o enormă campanie de informare, de dezbateri aprinse în mass media şi pe reţelele sociale, de descinderi directe pe teren pentru discuţii om la om, al cărui rezultat nu a fost contestat de absolut nimeni din tabăra "Yes" (cea care a pierdut scrutinul la peste 10 procente distanţă) nu este considerat în regulă de către "observatorii" ruşi. În schimb, în cazul celui din Crimeea, organizat la doar 3 săptămâni de la anunţarea sa, cu oameni înarmaţi îmbrăcaţi în uniforme militare fără însemne şi cu cagule pe faţă patrulând în preajma secţiilor de vot, fără picior de observator al taberei opuse sau măcar independent (aşa zişii observatori externi din partea partidelor de extremă dreaptă din Europa, apologeţi ai Kremlinului, nu pot fi în nici un caz trecuţi într-o astfel de categorie!), în care un fel de gangsteri care au căpătat peste noapte statut de "oficiali locali" au fost şi jucători şi arbitri totul a decurs perfect!
Dincolo de tupeul proverbial al propagandei moscovite, care nu încetează niciodată să ne uimească, e de remarcat atenţia specială pe care a acordat-o Rusia evenimentului şi sprijinul declarat pentru susţinătorii independenţei Scoţiei. Tot din The Guardian aflăm că unii naţionalişti ruşi au introdus chiar bannere cu YES pe profilurile lor de Twitter. Pentru regimul Putin, o desprindere a Scoţiei de Marea Britanie ar fi fost o adevărată mană cerească. Din multe puncte de vedere. Mai întâi pentru că procesul în sine promova ideea organizării unor "referendumuri" prin toate aşa numitele "regiuni îngheţate": Transnistria, Osetia, Abhazia sau, ultima pe listă, "Novorusia". În plus, "dezlipirea" Crimeei de Ucraina şi "lipirea" rapidă la Federaţia Rusă nu mai par în acest nou context evenimente atât de exotice. Sigur, când e vorba să privească lucrurile din cealaltă perspectivă, punctul de vedere al Kreminului se schimbă radical. O Cecenie independentă este ceva de neconceput pentru liderii ruşi. La fel, suporterii unui demers, altfel destul de restrâns, de federalizare a Siberiei au fost imediat snopiţi în bătaie.
În al doilea rând, slăbirea şi decredibilizarea Marii Britanii, principalul aliat al Americii în Europa, membru permanent în Consiliul de Securitate ar fi fost privită cu mare bucurie la Moscova. Mai ales, şi iată că ajungem la al treilea şi probabil cel mai important motiv, un astfel de rezultat ar fi acţionat ca un impuls major pentru o serie întreagă de procese similare în interiorul Uniunii Europene. Catalonia şi Ţara Bascilorîn Spania, Lombardia în Italia, Flandra şi Valonia în Belgia, poate chiar Bavaria sunt toate exemple în acest sens. Din aceleaşi motive sunt priviţi cu mare simpatie şi lăudaţi de mass media rusă politicieni ca Nigel Farage, liderul UKIP, partidul care militează pentru ieşirea Marii Britanii din UE. În plus, curentul pro-independenţă din Scoţia, promovat de politicienii din partidul naţionalist SNP, conduşi de fostul premier, Alex Salmond, a avut puternice accente stângiste şi pacifiste, idei atractive pentru o mulţime de naivi care cred că extremiştii islamici, liderul paranoic din Coreea de Nord sau cercurile naţionaliste agresive la la Moscova sunt în vreun fel impresionaţi de lozinci de tipul "Stop de war". Or, ce poate fi mai apetisant pentru Rusia decât o Uniune Europeană dezarticulată, blocată de tensiuni interne, pacifistă, incapabilă să se opună puterii expansioniste de la răsărit.
Toate aceste lucruri ne afectează şi pe noi. Şi încă foarte direct. Şi nu doar pentru că suntem membri în UE, luptele din Ucraina au loc la doar câteva sute de kilometri de graniţa de nord a ţării sau din cauza Transnistriei. Ci pentru că în acest context chestiunea ţinutului Secuiesc capătă o altă dimensiune. Problema nu e neapărat aceea că UDMR a decis să iasă public cu un document privind autonomia ţinutului Secuiesc (simultan cu derularea referendumului din Scoţia, o coincidenţă totuşi greu de ignorat!) ci faptul că toate aceste discuţii au loc într-un climat extern exploziv.
Experimentaţii politicieni din UDMR au utilizat adeseori astfel de "nade politice" în ultimele două decenii. Fiind în marea majoritate a timpului, după 1996, la guvernare au încercat să contracareze astfel uzura inerentă a puterii. E adevărat, s-a spus că niciodată până acum nu s-a ieşit oficial cu un astfel de document. Însă şi constrângerile cu care se confruntă UDMR în acest moment sunt altele. Oricum, documentul cu pricina nu are nici o valoare concretă ca iniţiativă legislativă şi de fapt nu creează nici o presiune asupra partenerilor din coaliţia guvernamentală pentru că presupune schimbarea Constituţiei. Ceva imposibil în anii următori, dacă ne uităm la configuraţia actuală a Parlamentului, şi destul de greu de realizat chiar şi pe termen mediu.
Un proverb indian citat adesea de Kipling spune că "dacă te sui pe un tigru nu te dai jos uşor". Foarte probabil, pentru UDMR iniţiativa în cauză e doar o mişcare tactică pentru a da ceva susbstanţă demersului prezidenţial al lui Kelemen Hunor şi a-i contracara pe radicalii maghiari nu doar din ţară ci şi din Ungaria. Am mai văzut mişcări de acest gen în trecut ca reacţii la erodarea electoratului său tradiţional în favoarea lui Laszlo Tokes si a Partidului Civic Maghiar. Însă acum gestiunea acestui tip de echilibristică politică e semnificativ mai dificilă. Din cel puţin trei motive. Primul, ascensiunea extremiştilor naţionalişti de la Jobbik (anti-UE, cu simpatii afişate pro-Putin) în Ungaria (au luat peste 20 de procente la ultimele alegeri!) ceea ce a obligat şi FIDESZ-ul lui Victor Orban, partidul de guvernământ, să-şi radicalizeze şi el discursul, dincolo de ceea ce ne obişnuise deja. În al doilea rând, Crimeea şi demersul de independenţă din Scoţia (chiar dacă eşuat) au stimulat porniri separatiste în toată Europa. În al treilea rând, conducerea UDMR trebuie să se ralieze într-un fel la discursul politic oficial de la Budapesta, de esenţă naţionalistă, practicat de cabinetul Orban. Să nu uităm că majoritatea populaţiei maghiare din România este conectată direct la viaţa politică din Ungaria prin intermediul canalelor de televiziune prin cablu.
Mai există însă probabil şi o parte nevăzută a întregii chestiuni. Am putea presupune că Victor Ponta şi PSD sunt reţinuţi în reacţii pentru a nu tulbura apele în coaliţia guvernamentală. Iată însă că nici Traian Băsescu nu a ieşit la rampă cu declaraţii contondente deşi duplicitatea premierului putea fi uşor şi probabil destul de eficient exploatată electoral. Iar Elena Udrea, candidatul partidului sprijinit de preşedinte, s-a mulţumit şi ea să facă doar declaraţii critice moderate lucru relativ suprinzător atunci când te bizui în mare măsură pe electoratul din Ardeal. Motivul principal este acela că iniţiativa legislativă fără efecte concrete reale a UDMR este văzută de principalele cercuri de putere din România mai degrabă ca un demers relativ benign care descurajează acţiuni potenţial mult mai periculoase şi mai destabilizatoare care ar putea fi provocate de extremişti precum cei de la Jobbik cu sprijin, de ce nu!?, din partea serviciilor secrete ruse.
 
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri