Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cărţile clasice îşi au locul în orice bibliotecă. Ziarul de Iasi vă propune în această vară câteva dintre capodoperele marilor maeştri.

"Roşu şi negru" de Stendhal

GALERIE
rosu-si-negru
  • rosu-si-negru
- +

Romantic şi realist în spiritul timpului său, Stendhal este unul dintre primii inventatori ai romanului modern, iar "Roşu şi negru" reprezintă scrierea sa centrală.

Romanul central al lui Stendhal poartă un titlu care ar putea simboliza oarecum tabla de şah a întregii sale opere romaneşti. Desigur, el însuşi ne spune că prin Roşu şi Negru înţelege cariera militară şi cariera ecleziastică, jucându-şi fiecare rolul în destinul lui Julien Sorel. ş…ţ Prezenţa, gradul sau absenţa energiei, iată ce hotărăşte un destin. Jocul presupune o direcţie, sau un dedesubt, şi anume energia. Iată de ce Stendhal trebuia firesc să-şi găsească marele subiect şi marea operă în romanul energiei, Roşu şi Negru.” – ALBERT THIBAUDET

Pentru Julien Sorel, personajul principal din Roşu şi Negru, sensul existenţei se dovedeşte, în cele din urmă, a fi «goana după fericire», prin cultivarea eroică şi tragică a cunoaşterii de sine. Fericirea este iubirea în sfârşit cucerită, adică trăită şi înţeleasă totodată. (…) Format sub influenţa «Secolului Luminilor», romantic şi realist în spiritul timpului său, Stendhal este şi unul dintre primii inventatori ai romanului modern.” – IRINA MAVRODIN

DESPRE AUTOR

STENDHAL, pe numele său adevărat Marie-Henri Beyle, s-a născut la 23 ianuarie 1783, la Grenoble, într-o familie burgheză. Urmează cursurile Şcolii Centrale din Grenoble, apoi se orientează spre cariera militară, luând parte la campania din Italia a generalului Bonaparte (1800–1801). Întors la Paris, încearcă să se impună în domeniul comercial şi literar, iar aceşti ani vor constitui sursa de inspiraţie pentru personajul lui Julien Sorel din Roşu şi Negru. În 1810 este numit auditor în cadrul Consiliului de Stat, va participa la războaiele napoleoniene, iar în 1814 pleacă în Italia. După decesul tatălui său, Stendhal se reîntoarce la Paris, începe să frecventeze saloanele literare şi îşi înfiinţează propriul cenaclu. Opera sa cuprinde scrieri de istoria artei şi muzicii (Viaţa lui Rossini, 1823), scrieri de teorie literară (Racine şi Shakespeare, 1823, 1825), un eseu filosofic celebru (Despre iubire, 1822), şi romane, cronici ale vieţii şi moravurilor contemporane (Armance, 1827; Roşu şi Negru, 1830; Mănăstirea din Parma, 1839). Lucien Leuwen şi Lamiel, rămase neterminate, vor fi tipărite postum. Se stinge din viaţă la Paris, în ziua de 23 martie 1842, în urma unui atac cerebral, şi este înmormântat în Cimitirul Montmartre.

De sambata, 23 august, la toate chioscurile de presa, numai cu Ziarul de Iasi!

Pret: 20 lei

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri