Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Să lăsăm sau nu elevii să se tragă de şireturi cu profesorii, ca în Suedia?

GALERIE
profesori, elevi
  • profesori, elevi
- +

O incitantă dezbatere despre sistemul de învăţămînt românesc cu oficiali ai educaţiei ieşene, plecând de la propunerea aflată în Camera Deputaţilor, de desfiinţare a bacalaureatului şi a evaluării naţionale

O propunere inedită a unui deputat, care cere Ministerului Educaţiei, Guvernului, profesorilor şi elevilor scoaterea examenului de bacalaureat şi a evaluării naţionale, a aprins spiritele la Iaşi. Deputatul PNL Radu Zlati susţine că „actualul sistem de evaluare la sfârşitul unui ciclu şcolar din învăţământul preuniversitar nu evaluează în mod pertinent cunoştinţele şi mai ales priceperile şi deprinderile elevilor absolvenţi. Ca urmare, propune el, absolvenţii de clasa a VIII-a ar intra în următorul ciclu şcolar pe baza mediilor din clasele V-VIII iar absolvenţii de liceu vor urma cursurile învăţământului universitar pe baza criteriilor stabilite de către universităţi, pe baza autonomiei”.

Acesta mai spune că nu propune desfiinţarea examenelor, ci suspendarea lor pentru doi ani şi reintroducerea lor odată cu aprobarea noii Legi a Educaţiei Naţionale. Propunerea deputatului din Cluj nu este însă văzută cu ochi buni de către cadrele didactice din judeţul Iaşi, şi nici de către reprezentanţii lor. „În principiu nu pot fi de acord, România nu e pregătită pentru o educaţie atât de liberă, la noi există o anumită tradiţie. Există o ţară, Suedia, care are sistemul acesta relaxat, şi s-a constatat o scădere a calităţii educaţiei, s-a demonstrat că nu e oportună scoaterea examenelor. Propunerea aceasta poate părea excentrică, poate ar avea logică într-un singur sens, doar dacă am avea examene foarte serioase la admiterea la facultate! Până la urmă, bac-ul este destul de serios, el evaluează cunoştinţele şi deprinderile dobândite în 12 ani de studii. De altfel, s-a demonstrat în timp că cunoştinţele generale cu care se iese din şcoală şi facultate sunt din ce în ce mai slabe”, spune Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi (USLIP).

Acesta îşi arată indignarea şi nu găseşte o logică în tot acest demers al deputatului „Este o propunere care nu poate fi considerată serioasă, ar trebui să se facă un studiu întâi, să se vadă impactul. Eu văd bac-ul ca pe un examen al maturităţii. Păi pe ce ne construim o societate, cum îţi mai creezi nişte ierarhii, dacă nu mai e nici o formă de evaluare? Aplatizăm învăţământul, transformăm tot învăţământul într-o «Universitate Spiru Haret», în care toată lumea intră şi din care iese cu o diplomă!”, spune liderul sindical.

 Directoarea Colegiului "Racoviţă": Nu mi se pare firesc"
 
Nici directorii de şcoli par a nu vedea această propunere ca fiind o soluţie viabilă pentru învăţământul românesc, din mai multe puncte de vedere. Paula Gavrilescu, directorul Colegiului „Emil Racoviţă”, declară că evaluarea externă este extrem de importantă într-un sistem, mai ales cel de învăţământ. „Nu mi se pare firesc ca o instituţie care oferă servicii educaţionale să nu aibă parte de o evaluare externă, deoarece aceasta menţine la anumite standarde învăţământul. Parcă nu e corect ca admiterea la liceu să se facă pe baza mediilor pe care le au copiii pe parcursul anilor. Măsura trebuie să fie urmare a unei dezbateri publice, fundamentată de o analiză la nivel de sistem, examenele naţionale având un temei derivat prin politicile educaţionale. O evaluare naţională cu subiecte elaborate de experţi din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare reconfirmă valoarea instituţiei şi permite o analiză comparativă interinstituţională”, ne-a explicat Paula Gavrilescu.
 
Totuşi, dacă această propunere ar ajunge să fie luată în seamă, şi s-ar schimba radical Legea Învăţământului, dascălul ieşean vede o singură soluţie în această situaţie: „Probabil că s-ar introduce examene de admitere la toate liceele. Însă mie mi se pare normal ca la final de ciclu şcolar să se facă şi o evaluare externă, care într-un fel ne obligă şi pe noi să fim mai atenţi la evaluarea de pe parcursul anilor. Examenele naţionale ajută şcoala să se autoevalueze privind şi calitatea procesului didactic. Fiecare etapă îşi are importanţa ei, rezultatele de la evaluarea externă şi cele de la evaluarea internă trebuie să fie cam aceleaşi. Dacă diferenţele sunt prea mari, atunci apare un semn de întrebare”.
 
Cum se dă bac-ul în Europa
 
Privind sistemul din alte ţări, observăm că împortanţa acestor examene diferă. Ţara unde examenele naţionale nu există este Suedia. Acolo şcoala generală ţine până în clasa a IX-a, iar până în clasa a VII-a nici un elev nu primeşte note. În Suedia, profesorii fac o dată pe săptămână o caracterizare a elevului, pe care dirigintele are grijă să o transmită părinţilor. Abia din clasa VIII-a elevii sunt evaluaţi, însă nu cu note, ci cu calificative, ca la clasele primare de la noi. Chiar şi aşa, calificativele lor diferă de ale noastre. Dacă noi mai avem şi varianta „insuficient”, la ei există doar „deosebit de bine”, „foarte bine” şi „bine”.
 
 Pe perioada liceului au loc evaluări prin teste, la care elevii primesc note. Un studiu realizat anul trecut în Suedia a tras concluzia că ţara are cel mai subţire sistem de învăţământ din Europa, deoarece elevii nu pot fi impulsionaţi în nici un fel să înveţe. De asemenea, respectul elevilor pentru profesori este aproape inexistent, iar ţara a ajuns să aibă foarte mare nevoie de specialişi în foarte multe domenii.
 
Nici în Belgia nu există bacalaureat, ci un „mini bac” susţinut la 12 ani, la sfârşitul şcolii primare, care se numeşte „Certificat de studii de bază”, iar după ce termină liceul absolvenţii primesc un banal „Certificat de studii secundare”.
 
Oficiali din cadrul Inspectoratului Şcolar Iaşi spun că sistemul de învăţământ românesc este unul relativ bun, şi că nu ar trebui schimbat, mai ales în direcţia aceasta în care bac-ul şi evaluarea naţională s-ar desfiinţa. „Evident că acestea sunt examenele de ieşire din învăţământul preuniversitar, iar rezultatele reprezintă gradul de acumulare a cunoştinţelor. Sunt examene de etapă, prevăzute în Legea Educaţiei care acum este în vigoare. În ţările civilizate din Europa, şi nu numai, se dă examenul de bacalaureat cumulat cu evaluarea competenţelor. Prin bacalaureat se stabileşte un traseu educaţional, elevul îşi cunoaşte potenţialul şi poate să se orienteze în carieră. Prin urmare, cred că aceste examene trebuie să existe în continuare în sistemul nostru de învăţământ”, ne-a declarat Claudia Tănase, inspector şcolar general adjunct în cadrul ISJ Iaşi.
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri