Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Mizanscena nu clarifică de ce piesa se numeşte Sandros. Chiar dacă titlul nu este explicat, se poate lua ca punct de plecare unul dintre delirurile Cassandrei, în timpul căruia aceasta deplânge sfârşitul lumii, aducându-i în discuţie pe cei patru călăreţi ai Apocalipsei ”năpustindu-se bubuind asupra Pământului”, pentru a interpreta titlul.
Sandros ar putea fi o referinţă la Apocalipsă, la Iisus şi la Antichrist. Puritatea nu este reprezentată de Astyanax (copilul Andromacăi şi al lui Hector), ucis de greci conform mitologiei, redus în actuala reprezentaţie la ceva înfăşat rudimentar într-o pătură şi legat cu sfoară. Dimpotrivă, puritatea e întinată şi este reprezentată de Sandros, un tânăr orfan care învaţă să omoare de mic şi care e la rândul lui omorât. În finalul piesei ambiguitatea este sporită, în loc să fie înlăturată: motivul revenirii lui Christos e acelaşi cu motivul primei veniri şi al sacrificării, dragostea faţă de umanitate (”poate voi/ Dumnezeu să fie/ milostiv/ faţă de toată lumea”). Sandros rămâne la nivelul unei potenţialităţi care nu ajunge să se activeze (”s-a terminat deci/ n-am fost copil/ nici adult n-am apucat să fiu/ cine ştie de ce am trăit şi de ce am murit”) - o idee, o sugestie.
Actualizate, cinci personaje feminine din tragedia antică întâlnesc alte şase caractere feminine contemporane, cu o personalitate la fel de puternică. Pe muchia fragilă dintre personaj de tragedie greacă şi personaj construit pe baza psihologiei moderne, actriţele au roluri de mare forţă. Georgeta Burdujan este foarte dramatică şi întruchipează o Hecuba care încearcă să-i joace feste destinului, în aceeaşi măsură în care destinul îi râde în nas, dejucându-i toate planurile pe care şi le făcuse în legătură cu fiii ei; durerea mamei care îşi pierde fiii e de nedescris. Hecuba are momente de pierdere a conştiinţei, în care delirează, evadând din prezent, dar şi momente de o luciditate insuportabilă şi o personalitate contradictorie - este în acelaşi timp fragilă şi puternică, dreaptă şi nedreaptă, milostivă şi crudă, fiicele şi nurorile ei având, la rândul lor, sentimente contradictorii faţă de ea. Jucând-o pe Andromaca, Catinca Tudose îşi valorifică potenţialul pentru dramă, dincolo de neurasteniile şi nevrozele personajelor anterioare. Andromaca e acum o femeie frustrată care suferă şi a cărei răutate se revarsă asupra celorlalte, însă justificările psihologice ale suferinţei ei sunt foarte bine clarificate prin interpretare. În rolul Elena, Livia Iorga nu e scoasă din tiparul de femeie fatală, vampă sexy, o tipologie pentru care majoritatea regizorilor o aleg, deşi a demonstrat de-a lungul timpului că poate face faţă şi tipologiei opuse; de fapt, personajul ei are o uşoară latură contradictorie, însă postura de ingenuă e evident jucată. În rolul Cassandra, Irena Boclincă este personajul cel mai detaşat de scenariu, o compoziţie îngroşată, maladivă, la limita umanului. Prin această compoziţie, actriţa îşi pune în valoare vocea, postura corporală, privirea. Cristi Avram pare să îşi dea seama că uneori, atunci când atinge şi depăşeşte o anumită limită, tragedia tinde să se confunde cu comedia grotescă, iar Irena Boclincă surprinde foarte bine acest aspect prin compoziţia ei. În fine, Alexandra Bandac este deja o actriţă nu doar sârguincioasă, dar şi vizibilă pe scenă prin elaborarea rolului prin gestică şi are o voce bună. Ar mai fi de menţionat tânărul Remus Stănescu, interpretându-l pe Sandros, încă student la Teatru, având şi el o voce bună, apoi Diana Chirilă în rolul Penthesilea, amazoana în uniformă camouflage, lipsită de emoţii, uşor surprinsă doar de previziunea propriei morţi.
Aşa cum reiese din prezenta punere în scenă, Cristi Avram este un epigon al lui Radu Afrim. Cassandra are un microfon de cap pentru amplificare atunci când prezice ceva în mijlocul a ceea ce în termeni moderni s-ar numi o criză de nebunie. Într-unul dintre momentele ei de lamentaţie, tânărul regizor preia o temă muzicală din Între noi e totul bine, care ar fi trebuit să contribuie la crearea atmosferei şi la conturarea unei anumite stării emoţionale, însă nu face decât să reamintească momentul din spectacolul lui Afrim, emoţia de atunci contrastând cu stilul mai degrabă reflexiv al lui Cristi Avram. Prin fumul din scenă cred că urmăreşte tot să sublinieze atmosfera anumitor momente. Dar de la a gândi cum să faci spectatorul să simtă un anumit lucru, la a-l aduce efectiv în punctul scontat e cale lungă. Modul în care Cassandra e detaşată de scenariu şi compusă, personajul bizar, din altă lume la care se ajunge, încercările de a construi atmosfera scenică în mijlocul unei mizanscene austere, cu elemente de decor precare, măştile (în cazul de faţă imaginea calului troian), inserţia unor momente de song sunt alte aspecte care ilustrează faptul că Cristi Avram se inspiră din stilul lui Radu Afrim, deşi, de cele mai multe ori, nici mizele şi nici finalităţile nu sunt aceleaşi.
Regizorul are câteva soluţii regizorale interesante (momentul Catincăi Tudose cu folia de plastic, exprimând sufocarea într-o lume condamnată la tăcere şi lipsită de comunicare, permanenta stare de asediu în care trăiesc femeile sau pictura murală în roşu cu oameni, case şi soare, exprimând singurătatea ca un ţipăt de disperare) şi lucrează bine cu actorii. Dintre tonurile solicitate de textul lui Katalin Thuróczy, i se potriveşte mai mult absurdul şi mai puţin psihologicul sau liricul. Deşi nu e vorba decât de o rescriere a tragediei femeilor troiene în cheie contemporană, la final se produce un soi de catharsis, deoarece, deşi extrem de solicitant, spectacolul se termină cu sentiment de bine inexplicabil şi de nedescris.
(Sandros de Katalin Thuróczy, traducerea: Aanamaria Pop, distribuţia: Georgeta Burdujan, Catinca Tudose, Livia Iorga, Diana Chirilă, Alexandra Bandac, Irena Boclincă, Remus Stănescu, regia: Cristi Avram, scenografie: Bianca Boroş, premiera: 12 iunie 2017, Sala Uzina cu Teatru, TNI)
Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |