Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Şcoli şi dascăli de ţară

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Nu există breaslă profesională în România, mai dedicată propăşirii neamului, dar şi mai idealistă.

Seduşi de războiul urban pentru şcoli de top, am uitat aproape că greul educaţiei a fost purtat, de la Asachi începând, trecând prin şcoala haretiană şi până la cea recentă, de către şcolile rurale. Acolo s-au clădit temeinic, vreme de două veacuri, de când am descoperit menirea şcolii ca agent fundamental al civilizaţiei, vocaţiile profesionale, precum şi credinţa în ţara perenă, adică cea de dincolo de ocârmuiri nefericite. De acolo vin dascălii devotaţi şi idealişti, adică cei care, mereu şi mereu, au înţeles că misiunea lor este aceea de a da mai mult ţării şi neamului decât au primit la schimb. Satul a fost şi este încă în urma civilizaţiei cosmopolite a oraşului. Nu şi în cultura noastră, întrucât din lumea satului vin cei mai importanţi reprezentanţi ai săi. Am în vedere nu doar cultura populară, dar şi cea savantă. A ridica prin cultură poporul de ţărani - adică majoritatea covârşitoare a populaţiei - a fost sarcina pe care au înţeles-o câteva generaţii de dascăli. Nu există breaslă profesională în România, mai dedicată propăşirii neamului, dar şi mai idealistă. Înainte de a avea licee de prestigiu ori universităţi am avut şcoli rurale în care s-a forjat un spirit de dăruire şi de sacrificiu, fără de care România marilor izbânzi naţionale nu ar fi existat. Cele mai solide şi vrednice de pomenire amintiri le am de la dascălii mei dragi, între care cei de la ţară au o binemeritată întâietate. Lucrând cel mai adesea în condiţii care pe orăşeni îi disperă, dascălii de ţară nu mai au recunoaşterea de altădată, nu mai sunt cuprinşi în topuri şi sunt rareori menţionaţi. Spiritul vedetist al vremurilor noastre nu i-a prins şi pe ei. Au ceva din înţelepciunea ţărănească şi din smerenia datoriei împlinite, fără trâmbiţe. Mi-am amintit de dascălii ştiuţi şi neştiuţi din specia domnului Trandafir, zilele trecute, când i-am cunoscut la o serbare şcolară din satul Maghera, comuna Vârfu-Câmpului, a domnului academician Alexandru Zub, unde am fost invitat, alături de câţiva intelectuali ieşeni. Distinsul profesor Aristide Zub, slujitor al şcolii, ca dascăl şi director, o viaţă de om, trudeşte de mai mulţi ani să adune mărturii despre oamenii locului, despre elevi şi dascălii lor, despre eroii din vreme de război şi cei care, în vreme de aşa-zisă pace, s-au opus bolşevizării, plătind adesea cu viaţa, cariera ori bunurile. Rânduind date şi imagini în paginile mai multor cărţi de mărturii orale şi arhivistice, iscodind asiduu, domnia sa înţelege să poarte sarcinile profesiei fără stipendii, şi la vârsta senectuţii, precum a deprins de la înaintaşi. Nu uită să evoce pe nimeni, de la învăţători şi profesori, la diriguitori vrednici ori ţărani care, vorba lui Eminescu, au generat bogăţia acestei ţări, atâta cât a fost, cu braţele şi plugul, ori la boierii din familii celebre, care au ctitorit nu doar conace, dar şi şcoli, spitale, biblioteci, biserici. Nu sunt omişi nici întreprinzătorii mai noi, care prin munca şi dedicaţia locală a micilor lor capitaluri, sporesc averea comunităţii.

S-au împlinit 150 de ani de la ctitorirea şcolii de către Alexandru Ioan Cuza, în anul 1865. A fost un bun prilej de aducere aminte, de omagiere şi recunoaştere a trudei dascălilor. La ora bilanţului, eşti uimit să vezi câţi dascăli adevăraţi au cizelat caractere şi vocaţii, de la oamenii pământului începând şi până la savanţi de talia academicianului Alexandru Zub. Lista acestora este impresionantă: profesori universitari, medici, ingineri, preoţi, jurişti, muzicieni etc. Nu doresc să minimalizez munca nimănui, dar nu ştiu câte şcoli urbane pot să consemneze în monografia lor atâtea izbânzi ori câte beneficiază de evaluări menite să nu lase memoria să se risipească, prin neîngrijire, precum această micuţă şcoală din părţile Botoşaniului. Judeţul are “faima”, ieri ca şi azi, de a fi printre cele mai sărace, dar şi mai uitate de potentaţii de la centru. În statistici, judeţul, care include şi o altă entitate administrativă de altădată, Dorohoiul, stă prost la mai toate capitolele. Dar statisticile vorbesc despre oameni în general. Cifrele pretind totul, dar nu cuprind esenţialul: calităţile neînseriabile ale oamenilor, sufletul, conştiinţa ori dedicaţia muncii lor. Nu pledez împotriva statisticilor, ci pentru cunoaşterea dincolo de datele oficiale, pentru includerea în câmpul acesteia a calităţii şi vredniciei oamenilor, care în condiţii cel mai adesea neprietenoase, nu au abdicat nici de la demnitate (cazul rezistenţilor), nici de la simţul datoriei (cazul dascălilor, al preoţilor ori al ţăranilor).

La Maghera, în colţul nordic al ţării, ca în atâtea locuri fără lustru fals, dascăli de ieri şi de azi au trudit şi trudesc pentru ca neamul să nu cadă în paragină şi în uitare. Întrucât acolo unde şcoală cu vocaţie nu e, viitorul este o periculoasă necunoscută.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri