Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Minarhiştii - care formeză cealaltă ramură libertariană - nu sunt afectaţi de această linie de argumentare, pentru că şi ei acceptă ca necesară (din alte motive) existenţa statului. Minarhiştii, după cum le spune şi numele, nu se opun existenţei statului. Pentru ei însă, singurul tip de stat care este justificat din punct de vedere etic e statul minimal. Orice stat mai extins decât cel înzestrat cu puteri minimale este moralmente nejustificabil.
Teoria etică libertariană (comună anarho-capitaliştilor şi minarhiştilor) este centrată pe conceptul de proprietate. De aici pot porni două linii de discuţie pe care le voi menţiona doar pe scurt.
Una dintre ele pleacă de la observaţia că noţiunea de proprietate asupra propriei persoane (sau, alternativ, asupra propriului corp) este, la o analiză mai atentă, o noţiune fără sens - adică una căreia nu i se poate atribui niciun înţeles. Dacă proprietarul şi proprietatea sunt indiscernabili unul de celălalt, nu putem vorbi cu sens despre proprietarul a ceva care este el însuşi/ ea însăşi. Sintagma alternativă - „proprietate asupra propriului corp” - ridică la rândul ei probleme interesante şi insolubile (separat de problema indiscernabilităţii). E neclar în virtutea a ce poţi fi proprietarul a ceva ce n-ai produs şi nici n-ai achiziţionat, când dreptul de proprietate se obţine (doar) prin producţie sau achiziţie.
În orice caz, ideea că proprietatea asupra propriei persoane sau asupra propriului corp ar reprezenta ceva de la sine evident nu stă în picioare. Nu e nimic evident cu privire la cele două sintagme.
A doua posibilă linie de discuţie pleacă de la constatarea că dreptul de proprietate este un drept „pozitiv”. El este creat ex nihilo printr-o convenţie. Ce anume constituie proprietatea lui X, care sunt limitele respectivei proprietăţi şi ce anume poate să facă şi să nu facă X cu proprietatea lui este întotdeauna determinat printr-o convenţie (adică nu prin natură). Cu alte cuvinte, dreptul de proprietate este întotdeauna şi în mod necesar o construcţie artificială.
Oricare dintre aceste două linii de discuţie, ambele foarte interesante din punct de vedere filosofic, au consecinţe nefavorabile minarhiştilor (şi libertarienilor în general, dar am stabilit că în partea asta mă voi ocupa doar de minarhişti). Dar nu pe ele vreau să mă concentrez acum.
Aici vreau să mă opresc asupra altei teze libertariene/ minarhiste, aceea că toate drepturile pe care le putem concepe sunt fie instanţieri particulare ale dreptului de proprietate, fie consecinţe ale acestuia. Cu alte cuvinte, orice drept este fie reductibil la dreptul de proprietate, fie derivat din dreptul de proprietate (deci secundar în raport cu el). Teza asta le permite libertarienilor să ofere o posibilă soluţie la problema conflictului dintre drepturi: ori de câte ori un drept oarecare intră în conflict cu dreptul de proprietate, respectarea acestuia din urmă are preeminenţă.
Libertarienii pot sugera soluţia asta doar stipulând că orice drept care nu poate fi redus la cel de proprietate sau care nu poate fi derivat din dreptul de proprietate nu este un drept veritabil. (De exemplu, din perspectivă libertariană dreptul la salariu minim, la concediu plătit sau la asistenţă medicală publică nu sunt drepturi veritabile.) Fireşte, asta ridică problema circularităţii argumentului.
Dar de ce dreptul de proprietate este totuşi un drept? Mai întâi, pentru că el poate fi recunoscut oricărei persoane umane. Dacă nu ar fi universal, nu am mai avea de-a face cu un drept, ci cu un privilegiu. În al doilea rând, pentru că defineşte şi descrie o permisiune. Dacă ar preciza o interdicţie sau o poruncă, ar fi o obligaţie. În al treilea rând, pentru că respectiva permisiune impune anumite obligaţii tuturor celorlalţi. Dacă nu ar impune astfel de obligaţii corelative, nu ar fi un drept, ci o recomandare sau o opinie.
Dar asta înseamnă că orice permisiune recunoscută fiecăruia dintre membrii unei clase (în sensul logic al noţiunii de „clasă”) şi care impune obligaţii corelative pentru fiecare dintre ceilalţi membri ai clasei este un drept recognoscibil ca atare - pentru că are toate caracteristicile pe care le are şi dreptul de proprietate.
De aici rezultă că, de fapt, există o infinitate de drepturi, fiecare dintre ele fiind independent de toate celelalte, întrucât se referă la o permisiune distinctă de toate celelalte. Cu alte cuvinte, toate drepturile au acelaşi statut: egalitatea în drepturi se aplică şi drepturilor înselor, nu doar fiinţelor umane.
Statul minimal este singurul tip de stat justificat din punct de vedere moral doar dacă dreptul de proprietate este singurul drept posibil. Dar dacă dreptul de proprietate ar fi singurul drept propriu-zis (pentru că toate celelalte fie se reduc la el, fie derivă din el), nici măcar dreptul de proprietate n-ar mai fi un drept. Ar fi o singularitate fără gen proxim, pe care nu o putem numi un drept (fiindcă „drept”, în cazul de faţă, ar fi un gen proxim).
Dacă, dimpotrivă, putem vorbi despre drepturi, clasa drepturilor trebuie să aibă nişte caracteristici pe baza cărora să putem recunoaşte un drept şi să putem să îl deosebim de orice altceva. Dar atunci dreptul de proprietate nu mai poate fi singurul drept propriu-zis - orice altceva care are aceleaşi caracteristici ca dreptul de proprietate este la rândul lui un drept.
Iar dacă dreptul de proprietate nu este singurul drept propriu-zis, statul nu mai poate fi doar minimal, pentru că are de protejat mult mai multe drepturi şi pentru că are de administrat conflicte inevitabile între drepturi diferite fără să mai aibă o soluţie prestabilită la respectivele conflicte.
Mai mult, dacă există o infinitate de drepturi egale între ele, statul minimal nu mai este şi nu mai poate fi justificat din punct de vedere etic, pentru că el se concentrează exclusiv asupra unuia dintre aceste drepturi, ignorându-le pe toate celelalte.
Acum, teza că nu putem avea capitalism (şi, în general, o ordine economică de tip modern, cvasimonetarizată) în absenţa statului, combinată cu teza că există o infinitate de drepturi egale între ele (chiar dacă la orice moment de timp numărul acestor drepturi este finit) ne descrie exact statul liberal (cu lista lui de drepturi civile, politice, economice şi sociale) caracteristic modernităţii.
În plus, teza infinităţii drepturilor justifică din punct de vedere etic acest tip de stat, în detrimentul tuturor celorlalte tipuri (statul minimal, statul totalitar, statul autoritar, statul cu regim hibrid, statul de tip premodern ş.a.m.d.).
Sorin Cucerai este traducător şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |