Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
O Românie "mondializată" sau o Românie românizată?
Moartea "tribunului" CVT naşte o întrebare plină de miez. Cine va prelua stindardul naţionalismului românesc? O estimare făcută la rece ne arată că electoratul naţionalist variază în jurul procentului de 10%. Când ne-a fost cel mai rău, prin anul 2000, procentul a crescut, dar când economia a început să "duduie", numărul naţionaliştilor s-a redus drastic. Cu alte cuvinte, ca şi iubirea de femeie, şi "iubirea" de ţară trece tot prin stomac. Aşa să fie?
Pentru claritate, să interpretăm două definiţii simple. Înainte de 1989, potrivit DEX, naţionalismul făcea trimitere la ideologia burgheziei care, confundând propriile interese cu interesul naţional, instiga la la ură naţională. (Asta nu i-a împiedicat pe comuniştii români să se înfrupte la rândul lor din deliciile zemoase ale respectivei doctrine - începând cu anii 1970.) După 1989, într-una dintre variante, naţionalismul este văzut drept tendinta de a aprecia exclusiv şi exagerat tot ceea ce aparţine propriei naţiuni, aţâţând astfel ura între diferitele naţionalităţi.
Rezultă de aici două observaţii pertinente: naţionalismul nu-i totuna cu patriotismul, iar CVT nu se comporta ca un naţionalist pur-sânge (dacă poate exista aşa ceva!). Ura lui se revărsa nu numai asupra ne-românilor ci, mai ales, asupra românilor care nu-i împărtăşeau ideile deviante şi trecutul de lingău. Cu toate acestea, în lipsa unor analize serioase, suntem obligaţi să punem semnul de egalitate între PRM, partidul lui CVT, şi electoratul naţionalist. Aşadar, unde se vor duce naţionaliştii români după decesul surprinzător al "tribunului"?
Întrebarea este de actualitate cu atât mai mult cu cât Europa traversează din ce în ce mai neliniştită criza migranţilor. Declaraţiile contradictorii ale liderilor politici din UE, jignirile reciproce, gardurile de sârmă ghimpată de la graniţe, dar mai ales provizoratul ce s-a instalat în politica europeană etc. alimentează teoria că ne aflăm în preajma unui punct de inflexiune a istoriei.
Îmbătată de victoria asupra comunismului revolut, mândra societate liberală a adormit pe urechea stângă, visând din nou monştri. Taman când mulţi chiar credeau că ne îndreptăm spre îndeplinirea profeţiilor lui Fukuyama (sfârşitul războaielor, dispariţia naţiunilor, anularea diferenţelor dintre clasele sociale etc.), cohortele de refugiaţi ne-au arătat cât de nepregătiţi sunt politicienii de oriunde pentru a construi o societate mai dreaptă, bazată pe împărtăşirea unor valori universale. De aceea, în 2015, goarna naţionalismului sună din ce în ce mai puternic. Peste tot în Europa, partidele extremiste ies de la naftalină şi puţind a vechi ne vorbesc de mândria de a fi xenofob.
În România, paşii cei mai apăsaţi pe calea naţionalismului ìi face, de ceva vreme, Traian Băsescu. Nu ştiu până unde va merge fostul preşedinte, dar ceea ce spune azi contrazice flagrant ceea ce făcea ieri. Dar e bine să ne aducem aminte că, la prezidenţialele din 2004, în pofida apelurilor lui CVT, votanţii PRM s-au îndreptat spre Băsescu, nu spre Adrian Năstase.
Personal, pentru că aşa cred că ne-a fost dat să fim, prefer o Românie "europenizată", "mondializată" chiar, decât una românizată. E deajuns să privim în jurul nostru pentru a înţelege de ce.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |