Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi, prima societate ştiinţifică din sud-estul Europei

GALERIE
dr. Eugen Tarcoveanu
  • dr. Eugen Tarcoveanu
- +
„Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi - 1833. Prima Academie Europeană a Spiritului Naţional” - Dana Baran,Editura „Gr. T. Popa” a U.M.F. Iaşi, 2014

Lucrarea intitulată „Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi - 1833. Prima Aca­de­mie Europeană a Spiritului Naţional”, recent realizată de prof. univ. dr. Dana Baran, de la Universitatea de Me­di­ci­nă şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, reprezintă o sinteză cuprinzătoare, adusă la zi, asupra aces­tei asociaţii, iniţiate încă de la 1830 de doctorii Iacob Cihac şi Mihail Zotta, sprijiniţi de Gh. Asachi şi parte din autorităţile vremii. A fost prima societate ştiinţifică din Ţările Române şi sud-estul Europei.

Element de referinţă în viaţa ştiinţifică românească a secolului al XIX-lea, SMN a adunat în rân­du­rile sale floarea intelectualităţii, aducând contribuţii originale, generând emulaţie în societatea româ­nească, pe care a inspirat-o şi însufleţit-o aproape 185 de ani. C. Vârnav, N. Beldiceanu, P. Poni, Gr. Co­bâl­cescu, A. Fătu, Gh. Cuciureanu, D. Brândză, I. Ciurea, G. Bogdan, S. G. Konya sunt unele dintre numele emblema­tice.

Pe parcursul a peste 200 de pagini, valoroasa monografie pune în evidenţă caracteristicile a­min­titei instituţii de pionierat, pe nedrept ajunsă într-un con de umbră în anii din urmă. Autoarea a iden­ti­fi­cat 12 prio­rităţi naţionale şi patru direcţii cardinale care au consacrat SMN drept o adevărată academie de ştiinţe, începătoare a culturii moderne autohtone: introducerea spiritului critic-ştiinţific în Principate; or­ganizarea întâiului Muzeu istorico-natural; promovarea agriculturii şi industrializării; iniţierea celei dintâi expediţii ştiinţifice de grup pentru explorarea, descrierea şi clasificarea faunei, florei, mine­ra­le­lor, resurselor hidrice, geografiei şi etnoiatriei; încurajarea primelor studii geologice (calcarele de la Re­pedea) şi subvenţionarea cer­ce­tă­ri­lor arheologice de la Cucuteni; utilizarea limbii române în ştiinţă şi îmbogăţirea sa prin cele dintâi manuale şi periodice istorico-naturale şi medicale, pe care membrii de vază ai SMN le-au editat, ca pagini fie de strictă specialitate (Buletinul SMN, azi Revista Medico-Chirurgicală), fie de popularizare a ştiinţei şi educaţie sanitară. SMN a lansat proiectul unui prim observator astronomic în Principate; a inaugurat întâia Grădină Botanică din ţară; a fost prima societate ştiinţifică asociată nemijlocit învăţă­mântului superior, fondării şi dezvoltării aşezămintelor acestuia: Academia Mihăileană (1835); Universitatea din Iaşi (1860); Facultatea de Medicină (1879); a fost totodată întâia societate ştiinţifică implicată în lupta de eman­cipare naţională şi Unire, susţinând alegerea lui A.I. Cuza drept candidat la tronul Moldovei, ceea ce a consfinţit victoria unioniştilor, creând premisele formării statului român modern. Această primă societate academică a stimulat profesionalizarea vieţiisociale româ­neşti, a ştiinţelor na­tu­rii, agriculturii şi cu precădere a medicinei şi farmaciei. SMN şi-a alăturat, astfel, întâile societăţi de spe­cia­litate şi publicaţiile lor: Societatea medico-militară, Societatea farmaciştilor, Societatea română de neurologie, psihiatrie, psihologie şi endocrinologie, Societatea de pediatrie, Societatea de oftal­mo­lo­gie.

Între membrii săi s-au înscris deopotrivă personalităţi internaţionale remar­ca­bi­le: Hum­boldt, Haeckel, Berzelius, Koch, Poincaré, A. Proust, R. Bright, E. Ludwig, Lucas-Champion­nière şa.

Redactată cu deosebită acurateţe şi claritate, cartea menţionează meritoriile tradiţii ale venerabilei instituţii, consemnând toate momentele-reper din istoria SMN şi a Revistei Medico-Chirurgicale, pe care Socie­ta­tea ieşeană o editează până astăzi, când jurnalul apare recenzat în baze de date inter­naţionale importante. Amplu documentată, cu o ilustraţie relevantă şi bogată, dispunând de un aparat critic atent selectat, monografia vine să retrezească interesul pentru acest simbol al Iaşului, care până acum a învins timpul. 

Prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu este medic chirurg la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi şi cadru universitar al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri