Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Dacă e să-i dăm crezare lui Iorgu Iordan, concurenţa de tip „Struggle for Existence”, în aceeaşi zonă a exprimării argotice, dintre şpagă şi şperţ s-ar fi soldat, cândva, cu victoria celui de al doilea termen, înregistrat în texte variate ca registru („Stilistica limbii române”, 1975).
Dar şpagă, cu doar câteva atestări până prin anii ’80, de la Cezar Petrescu la Marin Preda (DLR, t. XI/1, 1978), şi-a revenit miraculos, ocupând astăzi un prim loc, fără competitor nu numai în raport cu şperţ ori cu alţi termeni măcar parţial înrudiţi, din vorbire (de tipul bacşiş ori ciubuc), ci mai ales faţă de oficialul mită, din legislaţia cu privire la „prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”.
* Origini. Dicţionarele se păstrează, prudent, la nivelul unei explicări evazive a împrumutului, prin trimiterea la rusescul, respectiv sârbo-croatul şpag, „buzunar”, ceea ce ar evoca, probabil, trecerea unor bani dintr-un buzunar într-altul. După Rodica Zafiu („101 cuvinte argotice”, 2010), din punct de vedere lingvistic, folosirea cuvântului cu sensul „mită” ar reprezenta transferul „de la buzunar la suma care îl umple”. Am considerat însă („Revenirea la vamă”, 2011) ca mai uşor de acceptat soluţia Iordan, ce se referă la o veche practică de la vămi: şpaga era (şi) un fel de suliţă folosită de funcţionarii de la vamă spre a controla baloturile de lână, de textile etc., în care se puteau ascunde mărfuri de contrabandă (o mostră macabră privind acest mod de verificare într-o povestire a lui Gala Galaction). Pentru a evita „înţeparea” de inspecţie, negustorul interesat îi mituia pe vameşi. Astfel, prin metonimie, numele temutului instrument a putut trece, în registru argotic, încifrat, asupra sumei de bani oferită ca mită.
* Şpaga şi spanga. De altfel, în dicţionare de bază ale limbii ruse (de exemplu, Dali, „Tolkovyi slovari…”), găsim doar un cuvânt şpaga, cu sensul de „sabie”, iar în texte româneşti, timp de măcar două secole, cele două cuvinte din subtitlu, având diferite variante fonetice, au numit tot felul de arme, cum ar fi sabia sau baioneta. Din „Letopiseţul” lui Neculce aflăm, de pildă, că, în timpul unei bătălii, ţarul, „cum au vădzut pre un poruşnic moschicescu că umblă ferindu-să, l-au şi giunghet cu şpaga sa”, după cum spanga de la puşca de gardist este instrumentul folosit de gelosul Chiriac pentru simularea sinuciderii („O noapte furtunoasă”). Iar mituirea la vămi, prezentă şi la carantine („cordoane sanitare”), pare să fi fost curentă în perioada ocupaţiei ruseşti a Principatelor (sub aşa-numitul „Regulament Organic”), renumită şi pentru corupţie. De aici, şi veridicitatea explicării sensului (argotic) al împrumutului românesc prin rusescul şpaga.
* Nomina instrumenti. O seducătoare asemănare în ceea ce priveşte direcţia trecerii metonimice din cazul şpagă, pe care o preluăm, s-a produs şi în cazul concurentului acestui cuvânt, la care ne-am referit la început: anume, şperţ, folosit spre a numi oferirea ilegală de bani sau de bunuri pentru a obţine anumite avantaje, are ca etimon germ. Sperrzeug „mănunchi de şperacle”. Dacă (pentru cei neiniţiaţi) vom preciza că şperaclu se numeşte instrumentul de metal, în formă de cui cu vârful întors, care serveşte la descuierea, măcar neconvenţională, a unei uşi sau a unui lacăt, atunci vom înţelege imaginea de la baza folosirii, figurate, a şperţului spre a numi... rezolvarea, ilegală, a unei probleme printr-o sumă de bani sau prin anumite foloase... necuvenite.
* Agresivitate. În contrast cu eleganţa discretă, surprinzătoare, de presupus în cazul numirii, aluzive, a şpăgii ca transfer de bani spre un anumit buzunar (deşi, pentru perioada Regulamentului Organic de exemplu, banii-monedă se ţineau în pungi!), familia lexicală a domeniului pare să se caracterizeze, imaginar, prin deosebită... determinare, a cărei expresie nu este lipsitǎ, măcar aparent, de un secret orgoliu al fǎptuitorului. Şpaga este calea spre performanţă, şi aceasta numită prin termeni decisivi, ce ilustrează acelaşi mental: „Familia directorului de liceu N.: tatăl cu şpaga, fiul cu ţeapa imobiliară” (/ziuadecj.realitatea.net/). Alt enunţ ilustrativ: „Cum au dat chinezii o ţeapă de aproape 32 de milioane de dolari” (/paginadebanci.ro/). Hiperbolizată, reuşita face referire la un instrument imaginat ca fiind, se pare, cel mai eficace, al cărui nume a fost extras din zona supranumitǎ, romantic, „Regina câmpului de bătaie”: „Sindicalistul P. aranja un tun de milioane de euro cu o şpagă pe măsură” (/revista22.ro/); sau: „Executor judecătoresc acuzat de un «tun» de 4 milioane de euro” (ziaruldeiasi.ro/, cu evidenţierea grafică a intertextualităţii); „Un tun de mare viteză al Guvernului la Iaşi” (ultimele-stiri.eu/; referirea la proiectul unui „tren de mare viteză” Iaşi - Bucureşti).
* Orientare. Faţă de funcţia criptică, invocată în mai vechi caracterizări, trebuie să aderăm la punctul de vedere contemporan în ceea ce priveşte profilul argoului; după opinia unor valoroşi exegeţi (printre ei şi Ioan M.), penetrând discursul public, argoul are o funcţie preponderent expresivă.
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |