Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Starea Europei

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

"Barierele" trasate care penalizează, uneori grav, orice abateri de la "discursul corect", pentru a "menaja sensibilităţile", au împiedicat discuţiile serioase pe teme esenţiale, precum eşecul integrării musulmanilor sau motivaţiile teroriştilor.

Într-un interviu acordat recent săptămânalului german "Der Spiegel" preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a spus că situaţia actuală din Europa este "extrem de îngrijorătoare". "Ne confruntăm cu un val de erodare a solidarităţii, şi la nivelul societăţii şi între diferitele guverne. În acelaşi timp avem de gestionat două uriaşe noi provocări: migraţia şi terorismul. În plus mai avem şi posibilitatea ca Marea Britanie să părăsească Uniunea."

O confirmare a tensiunilor interne, dacă mai era nevoie de una suplimentară, a venit la scurtă vreme după declaraţiile d-lui Schulz. Într-un interviu acordat simultan unor şase ziare europene, ceea ce nu face decât să sublinieze amploarea impactului pe care a vrut să o dea declaraţiilor sale, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a atacat-o deschis pe Angela Merkel, spunând că politica "uşilor deschise pentru imigranţi" promovată de ea este "periculoasă". "Unii lideri europeni spun că valul de emigranţi este prea mare pentru a putea fi oprit. Eu sunt însă convins, din contra, că trebuie oprit tocmai pentru că este prea mare."

Până acum, cel puţin la nivel de vârf, principalele structuri ale UE au sprijinit fără rezerve politica cotelor obligatorii promovată la Berlin pentru distribuţia imigranţilor veniţi pe continent, Jean-Claude Junker a făcut-o cu entuziasm, Donald Tusk ceva mai rezervat. Opoziţia a venit în special din estul Europei, motiv pentru care ţările respective au şi fost aspru admonestate pentru atitudinea lor şi de la Bruxelles, şi din alte capitale. De altfel, nu cu mult timp în urmă cancelarul german a spus în Bundestag că acordul Schengen va putea supravieţui doar dacă statele membre din Uniune acceptă un regim permanent de distribuţie a refugiaţilor. O ameninţare cât se poate de transparentă.

Or, iată că acum Donald Tusk sparge acest front până de curând unit. Faptul este cu atât mai remarcabil cu cât în mare măsură el îşi datorează actuala poziţie, de preşedinte al Consiliului European, tocmai Angelei Merkel. Tusk crede că disponibilitatea pentru solidaritate din partea statelor membre ar creşte, dacă ar vedea că printr-o politică mult mai fermă de protejare a graniţelor sale externe Europa va fi în măsură nu doar să reducă numărul imigranţilor, ci să şi îi verifice mult mai serios pe aplicanţi. Ultima remarcă are evident în vedere preocuparea majoră legată de infiltrarea unor terorişti în fluxul de imigranţi, fapt confirmat de ceea ce s-a întâmplat la Paris. "Dezbaterea nu mai este doar între politicieni, intelectuali sau comentatori",spune Tusk. "Pentru prima dată după mulţi, mulţi ani asistăm la o dezbatere care are loc la nivelul societăţii în ansamblu pentru că acum frica şi incertitudinea sunt larg răspândite."

Ultimele remarci sunt importante. Mult mai importante decât par la prima vedere. Şi ele explică un fenomen despre care vorbesc tot mai îngrijoraţi politicienii occidentali din aşa numitul spaţiu politic tradiţional: ascensiunea fulminantă a partidelor populiste, de regulă eurosceptice şi anti-imigraţie. Deşi în momentul în care este scris articolul nu sunt încă disponibile rezultatele de la alegerile regionale din Franţa majoritatea observatorilor mizează pe o nouă prestaţie foarte bună a Frontului Naţional condus de Marine Le Pen. Dar regăsim aceeaşi situaţie şi în ţări ca Olanda, Suedia, Germania sau Marea Britanie. Şi chiar peste ocean unde, în mod bulversant pentru mulţi, Donald Trump continuă să domine autoritar cursa pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale de anul viitor. 

Toate aceste formaţiuni au în comun un lucru, dincolo de diferenţele uneori considerabile care le despart: vorbesc deschis despre lucruri considerate adevărate blasfemii din perspectiva aşa numitei corectitudini politice, promovate agresiv decenii de-a rândul de stânga liberală occidentală, de cercurile intelectuale şi academice, de o bună parte din mass media. Sunt toate acele cercuri care au promovat entuziast multiculturalismul, au reacţionat vigilent faţă de orice au considerat a fi o expresie a islamofobiei (deşi nu s-au arătat deloc preocupaţi de masacrarea în masă şi izgonirea creştinilor sau yazidilor în Orientul Mijlociu de către musulmani) şi consideră că nu există "terorism islamic", ci doar terorism pur şi simplu. Şi că oricum, de vină ar fi tot Occidentul, prilej cu care se face trimitere chiar la cruciadele de acum o mie de ani. Ultimul tip de argumente, deşi pare ridicol să vorbeşti despre astfel de lucruri analizând situaţia din prezent, se regăsesc adesea în discursul public din Occident. Cei care fac apel la ele ignoră, bineînţeles, faptul că cu două-trei secole înaintea cruciadelor Islamul era cel care a impus, cu sabia, credinţa musulmană în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii ajungând la un moment dat cu incursiunile până în sudul Franţei, lângă Bordeaux.

O mostră relevantă a acestui tip de discurs o regăsim, de pildă, la Stephanie von Berg, din partidul "Verzilor" germani, care se arăta încântată că actuala migraţie de masă va duce la dispariţia identităţii culturale germane. "Societatea noastră se va schimba. În 20-30 de ani oraşele noastre nu vor mai fi majoritar germane. Vom trăi într-o societate superculturală. Şi vreau să fie foarte clar, mai ales pentru cei de dreapta, că acesta este un lucru bun."

S-a ajuns astfel ca la nivel public să se proiecteze o lume virtuală fictivă, "asanată", care nu semăna deloc cu cea reală. Ca în povestea cu "hainele noi ale împăratului". "Barierele" trasate cu acest prilej care penalizează, uneori grav, orice abateri de la "discursul corect", pentru a "menaja sensibilităţile", au împiedicat discuţiile serioase pe teme esenţiale precum eşecul integrării musulmanilor sau motivaţiile teroriştilor. Pe acest teren, abandonat iresponsabil de partidele tradiţionale, mai ales cele de centru-dreapta, au apărut formaţiuni politice care au exploatat oportunitatea. Problema este că ele vin, la pachet, cu alte poziţii extreme, nu tocmai apetisante. Însă frustrarea alegătorilor este atât de mare încât în acest moment mulţi dintre ei par dispuşi să treacă peste reticenţele din trecut. Mai ales sub imperiul ameninţărilor teroriste în serie din ultima vreme.

La fel ca Marin Schulz, mulţi alţi lideri politici europeni sunt profund preocupaţi de starea actuală a lucrurilor de pe vechiul continent. Însă deocamdată majoritatea dintrei ei caută soluţiile în acelaşi vechi repertoriu, de acum depăşit, şi nici nu par pregătiţi să iasă din blocajul retoric impus de limba de lemn a corectitudinii politice. Or, e nerealist să te aştepţi ca ideile şi soluţiile care au eşuat în trecut să dea rezultate mai bune acum. Într-un articol apărut în "The Boston Globe" imediat după atentatele de la Paris, Niall Ferguson, care a sudiat la Oxford şi în prezent este profesor la Harvard, unul dintre cei mai importanţi istorici ai momentului, analiza situaţia actuală a continentului făcând trimitere la contextul căderii Imperiului Roman. Concluzionând că Europa secolului 21 este ea însăşi responsabilă pentru criza profundă pe care o traversează. "Nicăieri în lume nu au fost alocate mai multe resurse pentru studiul istoriei ca în Europa modernă. Nu a folosit la nimic. Nu am învăţat nimic care să conteze cu adevărat. Nu am învăţat decât lucruri fără sens cum ar fi acelea că naţionalismul este un lucru rău, că statele naţiune sunt şi mai rele şi că imperiile sunt cele mai rele lucruri posibile."

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri