Eurotrip
epimedica
franco
mesterescu

vineri, 01.07.2016

(Sub)regionalizare (I)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Cel puţin pentru România (dar cred că nu e singura ţară UE), inserarea unui nivel intermediar între comună şi judeţ reprezintă şi o chestiune de eficientizare a administraţiei, având în vedere că pot prelua majoritatea prerogativelor comunale.

Prolog

Din ianuarie anul curent, Franţa metropolitană are 12 regiuni administrative continentale, la care se adaugă Corsica. Replierea e una radicală, având în vedere că numărul anterior de regiuni corespondente nivelului NUTS (Nomenclature of Units for Territorial Statistics) II era de 22. Am căutat motivaţia oficială a acestei intervenţii la nivelul gridului administrativ regional, dar nu am găsit mare lucru. Am identificat doar o singură explicaţie clar formulată: regiunile mici, centrate pe oraşe mai modeste dimensional (300-400 mii locuitori - n.r.), incapabile să acumuleze servicii metropolitane, nu sunt competitive la nivelul UE. Ca urmare, acestea au fost ataşate regiunilor centrate pe oraşe-metropole mai bine situate în ierarhia europeană, precum Lyon, Lille, Bordeaux, Toulouse etc.

Astfel, vechile regiuni Poitou-Charentes (1,7 milioane de locuitori), Bourgogne (1,6), Champagne-Ardenne (1,3), Auvergne (1,3), Franche-Comté (1,2), Limousin (0,8) se regăsesc acum în geometria mai noilor regiuni ale căror nume bine ca sunt (încă) provizorii: Aquitaine-Limousin-Poitou-Charentes, respectiv, Bourgogne-Franche-Comté, Alsace-Champagne-Ardenne-Lorraine, Auvergne-Rhône-Alpes, din nou Bourgogne-Franche-Comté sau Aquitaine-Limousin-Poitou-Charentes.

Ar mai fi o motivaţie, mai degrabă implicită, prezentă în subtextul surselor pe care le-am lecturat: administraţia prea stufoasă a Franţei contemporane ar fi ineficientă. Problema e ca administraţia franceză e stufoasă, dar nu la nivel regional, ci la cel local. Cele 36 552 de comune urbane şi rurale (probabil jumătate din numărul LAU 2 - local administrative unit - al UE), ale căror geometrii sunt suprapuse (mai ales în mediul rural) vechilor parohii, sunt marea problema a Franţei. 

Această a doua regionalizare a Franţei a generat animozităţi regional-identitare (cineva care a fost recent la Nantes mi-a spus că pe multe clădiri flutură steagul breton, deşi acest mare oraş francez e capitala Pays de la Loire, o regiune ce n-a fost atinsă de intervenţia administrativă recentă), dar şi numeroase critici din partea specialiştilor (amenajişti teritoriali, urbanişti, geografi). Nu doresc să fac din această regionalizare secundă a Franţei piesa de bază a unui articol, fie el şi întins pe mai multe "episoade”, despre regionalizare, aşa că mă voi limita la ceea ce am spus deja.

Ce zice Premierul Cioloş despre regionalizarea României?

Săptămâna trecută printre ştirile ce au monopolizat media românească, precum victimile E. coli sau situaţia Antenei 3 şi a celorlalte televiziuni ale Intact Media Grup etc., s-a strecurat aproape nevăzută şi neascultată o ştire ce viza viitorul administrativ al României. Pe Digi24TV a apărut Primul-Ministru Dacian Cioloş, care a făcut câteva remarci pe tema regionalizării administrative a României. Cum vede domnia sa viitorul grid administrativ al ţării noastre? "Regiuni administrative mai mici (între 15 şi18), create prin fuziunea a două-trei judeţe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-judeţene economice şi de forţă de muncă, conexiuni de transport, populaţie şi suprafaţă.”

Spre deosebire de episoadele anterioare: I (Năstase - PSD), II (Băsescu - PD), III (Dragnea-USL), în debutul episodului al IV-lea se inserează explicit în discurs necesitatea apariţiei unui nivel scalar supra-comunal (LAU 1): „... s-ar putea face fuziunea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (locale - n.r.) pe baza unor criterii geografice (distanţa faţă de centrul noii comune), de suprafaţă, populaţie, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive şi pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiţii sau alocări de transferuri de la bugetul central pentru proiecte care să cuprindă aceste zone fuzionate”, a declarat Dacian Cioloş.

De ce e important nivelul administrativ LAU 1 - care e absent acum din administraţia românească. Din perspectiva regionalizării, acest nivel reprezintă holonul spaţial. Aceste organizări se agregă funcţional şi administrativ la nivelul NUTS III (judeţean, departamental etc.), iar mai multe astfel de entităţi teritoriale formează regiunea - NUTS II. Cel puţin pentru România (dar cred că nu e singura ţară UE), inserarea unui nivel intermediar între comună şi judeţ reprezintă şi o chestiune de eficientizare a administraţiei, având în vedere că pot prelua majoritatea prerogativelor comunale (LAU 2).

LAU 1 reprezintă în general zone omogene din punctul de vedere fizico-geografic şi al polarizării urbane şi reclamă un tip de guvernanţă locală specific. Polonia a înţeles extrem de bine acest lucru, alcătuind powiat-uri - echivalentul vechilor plase sau ocoale din istoria administrativă a României, respectiv a Moldovei - urbane, ce înglobează o singură gmina urbană (nivelul LAU 2 polonez - echivalentul comunelor, oraşelor sau municipiilor) de dimensiuni mari, powiat-uri periurbane, ce grupează gminele rurale sau urbane din proximitatea marilor oraşe şi powiat-urile predominant rurale, ce grupează gminele rurale în jurul unei gmine urbane de talie medie sau mică, situate la o distanţă ceva mai mare de centrele urbane importante. Pornind reforma administrativă de jos în sus, aceste powiat-uri au fost elementele de bază ale proiectului regionalizării administrative în Polonia.

Ce înseamna 15 sau 18 regiuni? Probabil geometriile propuse ale regiunilor vor fi foarte apropiate de regiunile de inspiraţie sovietică ce au funcţionat până în 1968. Mă voi opri aici, pentru că am depăşit spaţiul acordat.

Săptămâna următoare: De ce crearea regiunile de talie mică va agrava fenomenul de shrinking cities (oraşe în scădere) în care se vor afunda reşedinţele de judeţ ce nu vor fi selectate ca reşedinţe regionale?

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al.  I. Cuza” Iaşi

Comentarii Facebook

(1 comentariu)

Citeste Faq
Scrie un comentariu

Toate campurile sunt obligatorii!

Cod verificare* Security Code
Toate campurile sunt obligatorii!
Comentariile cu continut licentios vor fi sterse.
Joi, 03 Martie 2016, 10:48
warrington
Indiferent de soluția de regionalizare aleasă, păstrarea actualelor granițe între județe este în multe cazuri greșită. Copierea delimitării regiunilor după cele dinainte de 1968 ar fi complet greșită. Comasarea a 2-3 județe păstrând actualele delimitări între ele nu e suficientă, în unele cazuri un județ actual ar trebui împărțit între regiuni diferite. Iar nivelul intermediar între comună și județ ar putea fi obținut concret prin crearea unor județe mai mici (LAU 1) centrate pe orașele care dispun actualmente de judecătorii. Județele actuale au dimensiuni total nepotrivite, sunt prea mari pentru LAU 1, dar prea mici pentru NUTS II. Separat de asta, în unele cazuri este nevoie de comune mai mari (LAU 2) care ar trebui obținute prin comasarea a 2-3 comune alăturate.
GT Joi, 03 Martie 2016, 19:22
Kreise e NUTS III in Germania. Sunt in numar mare (vreo 400) si au o talia redusa (inclusiv pop***tia - media e sub 200 000 locuitori). LAU 2 romanesc e OK teritorial vorbind, daca ne raportam la celelalte tari UE, dar problema in Romania e ca multe dintre ele nu se pot finanta. Un LAU 1 puternic institutional, ceva mai mic ca geometrie decat vechile raioane/ plase / ocoale, trasate precum in Polonia (urbane, periurbane si predominant rurale), in functie de distanta spre marele oras şi de o oarecare omogeneitate functionala, ar fi capabile sa preia marea majoritate a functiilor ineficiente la nivel comunal. Cu ocazia asta se poate rezolva si vechea „dilema” a decupajelor administrative – polarizare vs. omogeneitate teritoriala. In constituirea LAU 1 as avantaja omogeneitatea, astfel incat comunele ce compun aceste geometrii sa aiba aceleasi interese. LAU 2 ar putea trimite 1-2 sau 3 consilieri, in functie de dimensiune sau grupuri de sate componente, la consiliul LAU 1 pt. a le apara intresele. 5, 10, poate15 astfel de organizari pe judet ar putea deveni eficiente financiar.
warrington Joi, 03 Martie 2016, 14:57
iasul asa cum e el astazi, ar fi o comuna frumoasa din regiunea galati sa zicem, care e mai la dunare, are iesire!
warrington Joi, 03 Martie 2016, 10:51
LAU 1 ar putea fi numite districte, ar fi echivalentul kreis-urilor din Germania. A le numi plase sau ocoale ar fi arhaic și ridicol în același timp.
Joi, 03 Martie 2016, 10:48
warrington
Indiferent de soluția de regionalizare aleasă, păstrarea actualelor granițe între județe este în multe cazuri greșită. Copierea delimitării regiunilor după cele dinainte de 1968 ar fi complet greșită. Comasarea a 2-3 județe păstrând actualele delimitări între ele nu e suficientă, în unele cazuri un județ actual ar trebui împărțit între regiuni diferite. Iar nivelul intermediar între comună și județ ar putea fi obținut concret prin crearea unor județe mai mici (LAU 1) centrate pe orașele care dispun actualmente de judecătorii. Județele actuale au dimensiuni total nepotrivite, sunt prea mari pentru LAU 1, dar prea mici pentru NUTS II. Separat de asta, în unele cazuri este nevoie de comune mai mari (LAU 2) care ar trebui obținute prin comasarea a 2-3 comune alăturate.
GT Joi, 03 Martie 2016, 19:22
Kreise e NUTS III in Germania. Sunt in numar mare (vreo 400) si au o talia redusa (inclusiv pop***tia - media e sub 200 000 locuitori). LAU 2 romanesc e OK teritorial vorbind, daca ne raportam la celelalte tari UE, dar problema in Romania e ca multe dintre ele nu se pot finanta. Un LAU 1 puternic institutional, ceva mai mic ca geometrie decat vechile raioane/ plase / ocoale, trasate precum in Polonia (urbane, periurbane si predominant rurale), in functie de distanta spre marele oras şi de o oarecare omogeneitate functionala, ar fi capabile sa preia marea majoritate a functiilor ineficiente la nivel comunal. Cu ocazia asta se poate rezolva si vechea „dilema” a decupajelor administrative – polarizare vs. omogeneitate teritoriala. In constituirea LAU 1 as avantaja omogeneitatea, astfel incat comunele ce compun aceste geometrii sa aiba aceleasi interese. LAU 2 ar putea trimite 1-2 sau 3 consilieri, in functie de dimensiune sau grupuri de sate componente, la consiliul LAU 1 pt. a le apara intresele. 5, 10, poate15 astfel de organizari pe judet ar putea deveni eficiente financiar.
warrington Joi, 03 Martie 2016, 14:57
iasul asa cum e el astazi, ar fi o comuna frumoasa din regiunea galati sa zicem, care e mai la dunare, are iesire!
warrington Joi, 03 Martie 2016, 10:51
LAU 1 ar putea fi numite districte, ar fi echivalentul kreis-urilor din Germania. A le numi plase sau ocoale ar fi arhaic și ridicol în același timp.

Ultima ora

editorial

Uzina de hârţoage

Mihai CHIPER

Uzina de hârţoage

Despre cele şapte vieţi ale ştampilei şi îmblânzirea copiei legalizate.

Filmuletul zilei

opinii

Un mare actor în serviciul literaturii

Alexandru CĂLINESCU

Un mare actor în serviciul literaturii

„Un meşteşugar al seducţiei”, se auto-defineşte Luchini, ceea ce este o formulă cât se poate de potrivită. Şi mai e ceva care îl particularizează pe fermecătorul, seducătorul Luchini. Într-o lume - a artiştilor, a scriitorilor, a intelectualilor - în care e de bonton să fii de stânga, Luchini îşi declară, dezinhibat şi cu francheţe, inaderenţa la tabăra stângii. N-am putut niciodată să fiu „militant”, „rebel”, „angajat”, adaugă el...

 Cu rusofilul în vitrină

Radu POPESCU

Cu rusofilul în vitrină

* strategia şmecherească de peste Prut

Sfârşitul umanioarelor?

Nicolae CREŢU

Sfârşitul umanioarelor?

Sub acest titlu interogativ-avertizator, dublat de o şi mai directă anticipare a pledoariei pro-umanioare (De ce mai avem nevoie de educaţie umanistă în universităţi), a vorbit în Aula Filialei Iaşi a Academiei Române (22 iunie) Profesorul dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universităţii bucureştene: o temă de o reală importanţă strategică în domeniul Educaţiei şi de tot atât de reală în lume, nu doar în România, pe care doar aparentul hiperbolism al formulării preluate ca prag al însemnărilor de faţă le subliniază justificat. 

pulspulspuls

Cine a dat şi cine a luat şpăgoiul care a stricat calculele de la giudeţ?

Cine a dat şi cine a luat şpăgoiul care a stricat calculele de la giudeţ?

Veşti proaspete şi aburinde avem pe astăzi despre şmenurile din politichia ieşeană, aduse de amicul Archibald Tănase derect de la Bucale, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Pensii speciale

Editia PDF

Intrebarea zilei

Care ar fi prioritatile administratiei locale pentru municipiul Iasi?

vezi raspunsuri

Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.