Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Una este să critici ceva ce apare în presă, să ceri o rectificare sau un drept la replică, şi cu totul altceva să tragi de urechi redacţiile pentru că au publicat un anumit articol sau, mai grav încă, un anumit autor.
Cu câteva zile în urmă profesorul Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan au publicat un articol pe o populară platformă online autohtonă, preluat ulterior de alte publicaţii, între care şi "România Liberă". Articolul cu pricina discuta în esenţa maniera în care Moscova cultivă o relaţie strânsă cu o reţea extinsă de formaţiuni de extremă dreapta sau de extremă stânga, unele declarate fasciste, din Occident cu scopul de agita apele politice în Europa. Aproape imediat ambasadorul rus la Bucureşti reacţionează. Într-o declaraţie agresivă el nu doar îi critică pe autori, ci sugerează mass media româneşti, pe un ton destul de autoritar, să fie mai atente pe viitor cu astfel de iniţiative editoriale. Dacă reacţia în sine nu este neapărat surprinzătoare, maniera în care este făcută este una destul de neobişnuită. Pentru că iată ce scrie ambasadorul rus: "Nu este deloc necesar ca pe paginile publicaţiilor centrale să se dea cuvântul la orice bădăran. Republicarea despre care este vorba (articolul a fost preluat de pe platforma Contributors - nn) să rămână pe conştiinţa echipei editoriale"). Sunt "recomandări" de tipul celor de care iau act, disciplinat, în Rusia, cam toate mass media relevante, de la televiziunile naţionale la structurile "reformate" ale fostei agenţii RIA Novosti conduse de unul dintre principalii propagandişti ai regimului Putin, Dmitri Kiseliov.
Or, una este să critici ceva ce apare în presă, să ceri o rectificare sau un drept la replică, şi cu totul altceva să tragi de urechi redacţiile pentru că au publicat un anumit articol sau, mai grav încă, un anumit autor. Este dincolo de practicile normale, chiar dacă în Rusia (unde sunt plasate mash-uri pe pereţii clădirilor cu chipurile "duşmanilor poporului", între care era şi Boris Nemţov, proaspăt asasinat) lucrurile stau cu totul altfel.
Există două posibile explicaţii. A fost o reacţie emoţională a ambasadorului rus, Oleg Malginov, care luat de val a depăşit limitele sau, din contra, reacţia sa urmăreşte o linie de conduită recomandată de la cel mai înalt nivel. La prima vedere am fi tentaţi să mergem pe prima variantă, mai ales că în declaraţia sa chiar dl. Malginov aminteşte la un moment emoţiile care îl frământă. Însă, spre de deosebire de diplomaţia autohtonă, cea rusească este una de primă mână. Federaţia Rusă este cu adevărat una dintre marile forţe diplomatice ale lumii. Aşa că e puţin probabil să fie vorba doar de o izbucnire necontrolată.
În mod normal ar trebui să ne aşteptăm la reacţii ferme din partea unor politicieni de vârf, a jurnaliştilor şi societăţii civile. Până acum doar Monica Macovei a făcut-o. Deocamdată şi politicienii, şi instituţiile (MAE, Guvernul, Preşedinţia) tac. Nu ar trebui să ne mirăm prea mult. Cu câteva zile în urmă, comentând nervos criticile ambasadei Statelor Unite în legătură cu votul din Senat pentru Dan Şova, Ilie Năstase, senator UNPR, îi cerea acesteia să nu se mai amestece dacă tot le-am dat voie americanilor să instaleze la Deveselu echipamente din sistemul anti-rachetă fără să primim nimic în schimb şi ni i-am ridicat în cap şi pe ruşi. Dincolo de faptul că instalarea sistemului cu pricina este în primul rând în interesul nostru, remarca legată de ruşi merită reţinută. Pentru că demonstrează că declaraţii precum cea recentă a ambasadorului rus îşi ating în fapt scopul.
Pentru a înţelege mai bine lucrurile trebuie să avem în vedere contextul în care trebuie plasată întâmplarea cu pricina. Una dintre direcţiile strategice importante expuse de Alexandr Dughin, un ultra-conservator declarat, în viziunea sa privind construcţia unei Uniuni Euroasiatice era aceea de a încuraja şi coagula toate formaţiunile politice din Europa de extremă stângă sau de extremă dreaptă, fără discriminare. Singura condiţie era aceea ca acestea "să refuze atlanticismul, liberalismul şi dominaţia finanţei globale". De aceea acest ideolog influent de la Moscova cultivă relaţii apropiate şi cu stângiştii de la Syriza (în rândurile cărora se găsesc şi maoişti şi troţkişti), şi cu neo-naziştii greci de la Golden Down, şi cu Jobbik, şi cu extremiştii de extremă dreapta danezi, belgieni, italieni sau austrieci.
Aşa că nu este deloc întâmplător că vicepremierul Dmitri Rogozin a organizat la Sankt Petersburg o amplă conferinţă intitulată "Forumul Internaţional Rus Conservator" cu participarea unora dintre cele mai dubioase şi extreme formaţiuni din Europa, al căror reper unificator esenţial este evacuarea Americii de pe vechiul continent şi dezmembrarea UE. Despre această reuniune au scris Vladimir Tismaneanu şi Marius Stan în articolul care a provocat supărarea d-lui Malginov (pe care îl puteți citi integral AICI). Dar de ce a fost deranjul atât de mare? Iată trei motive semnificative.
1. Articolul care a declanşat-o făcea prin titlu ("Ispita fascisă a tovarăşului Putin") şi prin conţinut trimiteri nu doar la legăturile strânse cultivate la Moscova cu formaţiuni explicit fasciste, ci şi la trăsături similare care ar putea fi asociate maşinăriei de putere de la Kremlin. Or, aşa ceva, pentru un regim care îşi etichetează automat, pe bandă rulantă, mai toţi adversarii drept fascişti (în mass media rusă guvernul de la Kiev este considerat de regulă o clică fascistă/ nazistă) a lipi o astfel de imagine de numele lui Vladimir Putin este o adevărată blasfemie. Nemaivorbind de faptul că astfel de asocieri demolează complet tocmai retorica discursului livrat de propaganda rusească.
2. Pentru Kremlin legăturile cultivate de oameni ca Dughin şi Rogozin sunt văzute prin prisma filosofiei de război hibrid. La fel cum Moscova nu recunoaşte că ar avea vreo legătură explicită cu luptele din estul Ucrainei nu-şi doreşte deloc nici să fie asociată prea strâns, şi cu siguranţă Vladimir Putin nu doreşte asta, cu astfel de formaţiuni total nefrecventabile, deşi acestea îi sunt utile ca vectori de agitaţie în spaţiul occidental.
3. În fine, şi acesta este aspectul cel mai relevant, ambasadorii ruşi din Europa, în special din ţările aflate oarecum în prima linie, au primit probabil dispoziţii să facă declaraţii agresive, explicit intimidante, atunci când apar aspecte deranjante pentru Kremlin. Doar cu puţine zile în urmă ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, a declarat că "navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului anti-rachetă". E adevărat, declaraţii belicoase, inclusiv la adresa României, au mai fost făcute la Moscova în trecut. Dar ele veneau de la personaje gen Rogozin (chiar dacă este vicepremier, el este considerat un personaj excentric) sau Jirinovski. Faptul că pare să se fi impus pe linie diplomatică adoptarea unui ton agresiv în ţările care devin dintr-un motiv sau altul ţinte ale Rusiei e însă un lucru nou. Când faci acest gen de corelaţii e greu să presupui că a fost la mijloc doar o scăpare emoţională. Moscova ştie că în ţări ca România, spre deosebire de Bulgaria, Serbia sau Grecia, unde se bucură de multă simpatie, e aproape imposibil să atragă de partea sa o opinie publică în care există curente rusofobe consistente. Însă poate face altceva. Poate speria oamenii, îi poate intimida, poate încuraja defetismul.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |