Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Supărarea ambasadorului Malginov

GALERIE
alexandru lazescu200
  • alexandru lazescu200
- +

Una este să critici ceva ce apare în presă, să ceri o rectificare sau un drept la replică, şi cu totul altceva să tragi de urechi redacţiile pentru că au publicat un anumit articol sau, mai grav încă, un anumit autor.

Cu câteva zile în urmă profesorul Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan au publicat un articol pe o populară platformă online autohtonă, preluat ulterior de alte publicaţii, între care şi "România Liberă". Articolul cu pricina discuta în esenţa maniera în care Moscova cultivă o relaţie strânsă cu o reţea extinsă de formaţiuni de extremă dreapta sau de extremă stânga, unele declarate fasciste, din Occident cu scopul de agita apele politice în Europa. Aproape imediat ambasadorul rus la Bucureşti reacţionează. Într-o declaraţie agresivă el nu doar îi critică pe autori, ci sugerează mass media româneşti, pe un ton destul de autoritar, să fie mai atente pe viitor cu astfel de iniţiative editoriale. Dacă reacţia în sine nu este neapărat surprinzătoare, maniera în care este făcută este una destul de neobişnuită. Pentru că iată ce scrie ambasadorul rus: "Nu este deloc necesar ca pe paginile publicaţiilor centrale să se dea cuvântul la orice bădăran. Republicarea despre care este vorba (articolul a fost preluat de pe platforma Contributors - nn) să rămână pe conştiinţa echipei editoriale"). Sunt "recomandări" de tipul celor de care iau act, disciplinat, în Rusia, cam toate mass media relevante, de la televiziunile naţionale la structurile "reformate" ale fostei agenţii RIA Novosti conduse de unul dintre principalii propagandişti ai regimului Putin, Dmitri Kiseliov.

Or, una este să critici ceva ce apare în presă, să ceri o rectificare sau un drept la replică, şi cu totul altceva să tragi de urechi redacţiile pentru că au publicat un anumit articol sau, mai grav încă, un anumit autor. Este dincolo de practicile normale, chiar dacă în Rusia (unde sunt plasate mash-uri pe pereţii clădirilor cu chipurile "duşmanilor poporului", între care era şi Boris Nemţov, proaspăt asasinat) lucrurile stau cu totul altfel.

Există două posibile explicaţii. A fost o reacţie emoţională a ambasadorului rus, Oleg Malginov, care luat de val a depăşit limitele sau, din contra, reacţia sa urmăreşte o linie de conduită recomandată de la cel mai înalt nivel. La prima vedere am fi tentaţi să mergem pe prima variantă, mai ales că în declaraţia sa chiar dl. Malginov aminteşte la un moment emoţiile care îl frământă. Însă, spre de deosebire de diplomaţia autohtonă, cea rusească este una de primă mână. Federaţia Rusă este cu adevărat una dintre marile forţe diplomatice ale lumii. Aşa că e puţin probabil să fie vorba doar de o izbucnire necontrolată.

În mod normal ar trebui să ne aşteptăm la reacţii ferme din partea unor politicieni de vârf, a jurnaliştilor şi societăţii civile. Până acum doar Monica Macovei a făcut-o. Deocamdată şi politicienii, şi instituţiile (MAE, Guvernul, Preşedinţia) tac. Nu ar trebui să ne mirăm prea mult. Cu câteva zile în urmă, comentând nervos criticile ambasadei Statelor Unite în legătură cu votul din Senat pentru Dan Şova, Ilie Năstase, senator UNPR, îi cerea acesteia să nu se mai amestece dacă tot le-am dat voie americanilor să instaleze la Deveselu echipamente din sistemul anti-rachetă fără să primim nimic în schimb şi ni i-am ridicat în cap şi pe ruşi. Dincolo de faptul că instalarea sistemului cu pricina este în primul rând în interesul nostru, remarca legată de ruşi merită reţinută. Pentru că demonstrează că declaraţii precum cea recentă a ambasadorului rus îşi ating în fapt scopul.

Pentru a înţelege mai bine lucrurile trebuie să avem în vedere contextul în care trebuie plasată întâmplarea cu pricina. Una dintre direcţiile strategice importante expuse de Alexandr Dughin, un ultra-conservator declarat, în viziunea sa privind construcţia unei Uniuni Euroasiatice era aceea de a încuraja şi coagula toate formaţiunile politice din Europa de extremă stângă sau de extremă dreaptă, fără discriminare. Singura condiţie era aceea ca acestea "să refuze atlanticismul, liberalismul şi dominaţia finanţei globale". De aceea acest ideolog influent de la Moscova cultivă relaţii apropiate şi cu stângiştii de la Syriza (în rândurile cărora se găsesc şi maoişti şi troţkişti), şi cu neo-naziştii greci de la Golden Down, şi cu Jobbik, şi cu extremiştii de extremă dreapta danezi, belgieni, italieni sau austrieci.

Aşa că nu este deloc întâmplător că vicepremierul Dmitri Rogozin a organizat la Sankt Petersburg o amplă conferinţă intitulată "Forumul Internaţional Rus Conservator" cu participarea unora dintre cele mai dubioase şi extreme formaţiuni din Europa, al căror reper unificator esenţial este evacuarea Americii de pe vechiul continent şi dezmembrarea UE. Despre această reuniune au scris Vladimir Tismaneanu şi Marius Stan în articolul care a provocat supărarea d-lui Malginov (pe care îl puteți citi integral AICI). Dar de ce a fost deranjul atât de mare? Iată trei motive semnificative.

1. Articolul care a declanşat-o făcea prin titlu ("Ispita fascisă a tovarăşului Putin") şi prin conţinut trimiteri nu doar la legăturile strânse cultivate la Moscova cu formaţiuni explicit fasciste, ci şi la trăsături similare care ar putea fi asociate maşinăriei de putere de la Kremlin. Or, aşa ceva, pentru un regim care îşi etichetează automat, pe bandă rulantă, mai toţi adversarii drept fascişti (în mass media rusă guvernul de la Kiev este considerat de regulă o clică fascistă/ nazistă) a lipi o astfel de imagine de numele lui Vladimir Putin este o adevărată blasfemie. Nemaivorbind de faptul că astfel de asocieri demolează complet tocmai retorica discursului livrat de propaganda rusească.

2. Pentru Kremlin legăturile cultivate de oameni ca Dughin şi Rogozin sunt văzute prin prisma filosofiei de război hibrid. La fel cum Moscova nu recunoaşte că ar avea vreo legătură explicită cu luptele din estul Ucrainei nu-şi doreşte deloc nici să fie asociată prea strâns, şi cu siguranţă Vladimir Putin nu doreşte asta, cu astfel de formaţiuni total nefrecventabile, deşi acestea îi sunt utile ca vectori de agitaţie în spaţiul occidental.

3. În fine, şi acesta este aspectul cel mai relevant, ambasadorii ruşi din Europa, în special din ţările aflate oarecum în prima linie, au primit probabil dispoziţii să facă declaraţii agresive, explicit intimidante, atunci când apar aspecte deranjante pentru Kremlin. Doar cu puţine zile în urmă ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, a declarat că "navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului anti-rachetă". E adevărat, declaraţii belicoase, inclusiv la adresa României, au mai fost făcute la Moscova în trecut. Dar ele veneau de la personaje gen Rogozin (chiar dacă este vicepremier, el este considerat un personaj excentric) sau Jirinovski. Faptul că pare să se fi impus pe linie diplomatică adoptarea unui ton agresiv în ţările care devin dintr-un motiv sau altul ţinte ale Rusiei e însă un lucru nou. Când faci acest gen de corelaţii e greu să presupui că a fost la mijloc doar o scăpare emoţională. Moscova ştie că în ţări ca România, spre deosebire de Bulgaria, Serbia sau Grecia, unde se bucură de multă simpatie, e aproape imposibil să atragă de partea sa o opinie publică în care există curente rusofobe consistente. Însă poate face altceva. Poate speria oamenii, îi poate intimida, poate încuraja defetismul. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri