Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Supraponderal şi hipertensiv: „Obosesc repede la efort. Cum pot să slăbesc?“

GALERIE
grasuna
  • grasuna
- +

La cea mai mare parte a pacienţilor cu obezitate de grad înalt, o intervenţie preliminară asupra stilului de viaţă - mers în mod regulat, folosirea scărilor în locul liftului, parcarea maşinii la o distanţă mai mare de locul de muncă etc - poate fi urmată de recomandarea unui program de antrenament regulat de intensitate moderată. Atenţie: o singură şedinţă de antrenament fizic pe săptămână nu este suficientă pentru creşterea capacităţii de efort deoarece, în perioadele de repaus, efectul de antrenament dispare. Se consideră că sunt necesare minim 3 antrenamente pe săptămână, despărţite, dacă este posibil, prin câte o zi liberă.

Prof. dr. Florin Mitu, Şeful Secţiei de Reabilitare Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi:

„Atunci când o persoană este supraponderală sau obeză, are valori crescute ale tensiunii arteriale, un nivel ridicat al trigliceridelor, şi un colesterolul „bun“ scăzut, ba, mai mult, există şi o scădere a toleranţei la glucoză - se poate vorbi de existenţa Sindromului Metabolic. Diagnosticarea Sindromului Metabolic (SM) înseamnă că persoana în cauză are un risc cardiovascular crescut. SM, prin componentele sale - obezitatea sau supraponderalitatea, creşterea trigliceridelor şi scăderea HDL - colesterolului (fracţia protectoare din colesterol), scăderea toleranţei la glucoză, creşterea valorilor tensiunii arteriale - iniţiază şi perpetuează procesul aterosclerotic inflamator-degenerativ. De aici şi riscul crescut de accidente cardiovasculare.

În absenţa unui tratament unic specific pentru SM, atitudinea terapeutică este de a trata fiecare componentă a acestuia în parte. Alături de măsurile farmacologice (medicaţia hipolipemiantă, antihipertensivă, hipoglicemiantă, a excesului ponderal), o foarte mare importanţă o au şi cele nefarmacologice (schimbarea stilului de viaţă, dieta, activitatea fizică, etc.) Activitatea fizică fiind foarte importantă în prevenţia şi tratamentul SM, e bine ca pacienţii să ştie cum trebuie susţinută pentru ca aceasta să aibă efect. De altfel, orice persoană supraponderală şi cu probleme cardiace trebuie să efectrueze activitate fizică după recomandările specialiştilor.

Controlul greutăţii corporale implică crearea unui deficit între aportul caloric şi consumul energetic (cât şi ce mâncăm şi câtă energie consumăm). Studile au demonstrat că reducerea aporului caloric (dieta) nu este suficientă pentru reducerea greutăţii corporale. În ultimele decade, consumul caloric mediu a scăzut în ţările industrializate, în timp ce prevalenţa supraponderii şi a obezităţii au crescut. Numeroase studii au demonstrat că activitatea fizică (AF) este cel mai important predictor al suc-cesului menţinerii unei greutăţi corporale normale. AF singură produce ameliorarea fitnessului cardiorespirator indiferent de reducerea ponderală. Însă, dacă nu este asociată cu dieta, activitatea fizică produce doar reduceri modeste ale greutăţii corporale. AF la obezi/supraponderali ameliorează riscul cardiovascular independent de reducerea ponderală. Intervenţia combinată, dietă şi AF, ameliorează greutatea şi fitnessul cardio-respirator şi conduce la o reducere mai accentuată a grăsimii abdominale.

Exerciţii fizice în funcţie de aptitudinile fiecărui pacient, în special la cei cu obezitate de grad înalt

Mijloacele folosite pentru a obţine o creştere a activităţii fizice (mers, ciclism, înot) şi programele supervizate de antrenament aerob, pot conduce la scăderea greutăţii. În practică, obezitatea este un obstacol major pentru multe tipuri de exerciţii fizice şi orice recomandare trebuie individualizată în funcţie de aptitudinile actuale ale fiecărui pacient, în special la cei cu obezitate de grad înalt. Majoritatea pacienţilor obezi au un comportament sedentar şi nu sunt obişnuiţi cu exerciţiul fizic. De aceea, creşterea intensităţii AF trebuie să se facă progresiv. La cea mai mare parte a pacienţilor cu obezitate de grad înalt, o intervenţie preliminară asupra stilului de viaţă (mers în mod regulat, folosirea scărilor în locul liftului, parcarea maşinii la o distanţă mai mare de locul de muncă, etc.) poate fi urmată de recomandarea unui program de antrenament regulat de intensitate moderată.
Deoarece obezitatea este o stare cronică, terapeuţii trebuie să ţintească spre prescrierea pe termen nelimitat a activităţilor fizice. Din acest motiv, tipul exerciţiilor recomandate trebuie să fie compatibil cu modul de viaţă al pacientului (programul de lucru, îndatoriri familiale etc). Pentru a obţine o creştere a nivelului de AF pe termen lung, trebuie identificate activităţile preferate de pacient, acestea având şanse mai mari de fi menţinute pe termen lung, conducând la un succes terapeutic.

Frecvenţa şi durata exerciţiilor

S-a dovedit că pentru creşterea capacităţii de efort este necesar ca exerciţiile fizice să fie efectuate cu o anumită frecvenţă pe săptămână. Astfel, o sin-gură şedinţă de antrenament fizic pe săptămână nu este suficientă pentru creşterea capacităţii de efort deoarece, în perioadele de repaus, efec-tul de antrenament dispare. Două şedinţe pe săptămână pot determina o uşoară creştere a capacităţii de efort, dar aceasta se realizează lent şi de multe ori nu se atinge nivelul dorit. Actual se consideră că sunt necesare minim 3 antrenamente pe săptămână, despărţite, dacă este posibil, prin câte o zi liberă. În condiţiile în care frecvenţa de antrenament este co-rect aleasă şi durata efortului nu este prea mare de la început, fiind crescută progresiv, efectuarea zilnică a antrenamentului nu produce disconfort muscular deosebit pacientului. În zilele în care pacientul nu efectuează antrenament fizic la frecvenţa de antrenament stabilită, se recomandă ca el să-şi continue activitatea fizică, fie prin exerciţii de gimnastică, fie prin continuarea activităţilor gospodăreşti şi a mersului, care fac ca efectul de antrenament să se menţină în aceste zile, iar ulterior capacitatea de efort să crească cu fiecare şedinţă de antrenament. De asemenea, durata exerciţiilor este un element deosebit de important în obţinerea efectului de antrenament. S-a demonstrat că efectul de antrenament se obţine începând de la perioade scurte de exerciţii fizice, de 5 - 10 minute şi creşte progresiv şi direct proporţional cu durata efortului, până la 40 minute. Peste această durată beneficiul asupra creşterii capacităţii de efort este redus. În schimb, solicitarea musculară este mare (îndeosebi la pacienţii sedentari), la fel ca şi solicitarea aparatului respirator. De aceea se vor folosi durate ale exerciţiului fizic care să nu depăşească 40 de minute. În cazurile în care, din diverse motive, inclusiv cardiovasculare, durata antrenamentului nu poate fi cea dorită, se poate recurge la antrenamentul cu intervale“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri