Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
La cea mai mare parte a pacienţilor cu obezitate de grad înalt, o intervenţie preliminară asupra stilului de viaţă - mers în mod regulat, folosirea scărilor în locul liftului, parcarea maşinii la o distanţă mai mare de locul de muncă etc - poate fi urmată de recomandarea unui program de antrenament regulat de intensitate moderată. Atenţie: o singură şedinţă de antrenament fizic pe săptămână nu este suficientă pentru creşterea capacităţii de efort deoarece, în perioadele de repaus, efectul de antrenament dispare. Se consideră că sunt necesare minim 3 antrenamente pe săptămână, despărţite, dacă este posibil, prin câte o zi liberă.
Prof. dr. Florin Mitu, Şeful Secţiei de Reabilitare Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi:
„Atunci când o persoană este supraponderală sau obeză, are valori crescute ale tensiunii arteriale, un nivel ridicat al trigliceridelor, şi un colesterolul „bun“ scăzut, ba, mai mult, există şi o scădere a toleranţei la glucoză - se poate vorbi de existenţa Sindromului Metabolic. Diagnosticarea Sindromului Metabolic (SM) înseamnă că persoana în cauză are un risc cardiovascular crescut. SM, prin componentele sale - obezitatea sau supraponderalitatea, creşterea trigliceridelor şi scăderea HDL - colesterolului (fracţia protectoare din colesterol), scăderea toleranţei la glucoză, creşterea valorilor tensiunii arteriale - iniţiază şi perpetuează procesul aterosclerotic inflamator-degenerativ. De aici şi riscul crescut de accidente cardiovasculare.
În absenţa unui tratament unic specific pentru SM, atitudinea terapeutică este de a trata fiecare componentă a acestuia în parte. Alături de măsurile farmacologice (medicaţia hipolipemiantă, antihipertensivă, hipoglicemiantă, a excesului ponderal), o foarte mare importanţă o au şi cele nefarmacologice (schimbarea stilului de viaţă, dieta, activitatea fizică, etc.) Activitatea fizică fiind foarte importantă în prevenţia şi tratamentul SM, e bine ca pacienţii să ştie cum trebuie susţinută pentru ca aceasta să aibă efect. De altfel, orice persoană supraponderală şi cu probleme cardiace trebuie să efectrueze activitate fizică după recomandările specialiştilor.
Controlul greutăţii corporale implică crearea unui deficit între aportul caloric şi consumul energetic (cât şi ce mâncăm şi câtă energie consumăm). Studile au demonstrat că reducerea aporului caloric (dieta) nu este suficientă pentru reducerea greutăţii corporale. În ultimele decade, consumul caloric mediu a scăzut în ţările industrializate, în timp ce prevalenţa supraponderii şi a obezităţii au crescut. Numeroase studii au demonstrat că activitatea fizică (AF) este cel mai important predictor al suc-cesului menţinerii unei greutăţi corporale normale. AF singură produce ameliorarea fitnessului cardiorespirator indiferent de reducerea ponderală. Însă, dacă nu este asociată cu dieta, activitatea fizică produce doar reduceri modeste ale greutăţii corporale. AF la obezi/supraponderali ameliorează riscul cardiovascular independent de reducerea ponderală. Intervenţia combinată, dietă şi AF, ameliorează greutatea şi fitnessul cardio-respirator şi conduce la o reducere mai accentuată a grăsimii abdominale.
Exerciţii fizice în funcţie de aptitudinile fiecărui pacient, în special la cei cu obezitate de grad înalt
Mijloacele folosite pentru a obţine o creştere a activităţii fizice (mers, ciclism, înot) şi programele supervizate de antrenament aerob, pot conduce la scăderea greutăţii. În practică, obezitatea este un obstacol major pentru multe tipuri de exerciţii fizice şi orice recomandare trebuie individualizată în funcţie de aptitudinile actuale ale fiecărui pacient, în special la cei cu obezitate de grad înalt. Majoritatea pacienţilor obezi au un comportament sedentar şi nu sunt obişnuiţi cu exerciţiul fizic. De aceea, creşterea intensităţii AF trebuie să se facă progresiv. La cea mai mare parte a pacienţilor cu obezitate de grad înalt, o intervenţie preliminară asupra stilului de viaţă (mers în mod regulat, folosirea scărilor în locul liftului, parcarea maşinii la o distanţă mai mare de locul de muncă, etc.) poate fi urmată de recomandarea unui program de antrenament regulat de intensitate moderată.
Deoarece obezitatea este o stare cronică, terapeuţii trebuie să ţintească spre prescrierea pe termen nelimitat a activităţilor fizice. Din acest motiv, tipul exerciţiilor recomandate trebuie să fie compatibil cu modul de viaţă al pacientului (programul de lucru, îndatoriri familiale etc). Pentru a obţine o creştere a nivelului de AF pe termen lung, trebuie identificate activităţile preferate de pacient, acestea având şanse mai mari de fi menţinute pe termen lung, conducând la un succes terapeutic.
Frecvenţa şi durata exerciţiilor
S-a dovedit că pentru creşterea capacităţii de efort este necesar ca exerciţiile fizice să fie efectuate cu o anumită frecvenţă pe săptămână. Astfel, o sin-gură şedinţă de antrenament fizic pe săptămână nu este suficientă pentru creşterea capacităţii de efort deoarece, în perioadele de repaus, efec-tul de antrenament dispare. Două şedinţe pe săptămână pot determina o uşoară creştere a capacităţii de efort, dar aceasta se realizează lent şi de multe ori nu se atinge nivelul dorit. Actual se consideră că sunt necesare minim 3 antrenamente pe săptămână, despărţite, dacă este posibil, prin câte o zi liberă. În condiţiile în care frecvenţa de antrenament este co-rect aleasă şi durata efortului nu este prea mare de la început, fiind crescută progresiv, efectuarea zilnică a antrenamentului nu produce disconfort muscular deosebit pacientului. În zilele în care pacientul nu efectuează antrenament fizic la frecvenţa de antrenament stabilită, se recomandă ca el să-şi continue activitatea fizică, fie prin exerciţii de gimnastică, fie prin continuarea activităţilor gospodăreşti şi a mersului, care fac ca efectul de antrenament să se menţină în aceste zile, iar ulterior capacitatea de efort să crească cu fiecare şedinţă de antrenament. De asemenea, durata exerciţiilor este un element deosebit de important în obţinerea efectului de antrenament. S-a demonstrat că efectul de antrenament se obţine începând de la perioade scurte de exerciţii fizice, de 5 - 10 minute şi creşte progresiv şi direct proporţional cu durata efortului, până la 40 minute. Peste această durată beneficiul asupra creşterii capacităţii de efort este redus. În schimb, solicitarea musculară este mare (îndeosebi la pacienţii sedentari), la fel ca şi solicitarea aparatului respirator. De aceea se vor folosi durate ale exerciţiului fizic care să nu depăşească 40 de minute. În cazurile în care, din diverse motive, inclusiv cardiovasculare, durata antrenamentului nu poate fi cea dorită, se poate recurge la antrenamentul cu intervale“.
Cuvinte cheie: + supraponderal, hipertensiv, obosesc, efort, slăbesc
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |