APDRP vrea să oblige compania Vinia să-i returneze o sumă considerabilă de bani primită prin intermediul programului SAPARD.
Lovitură de teatru în cazul insolvenţei companiei Vinia. O instituţie a statului a formulat o cerere către instanţă pentru a se înscrie la masa credală din cauza unui ajutor oferit firmei ieşene, controlată de controversatul om de afaceri Cătălin Chelu. Producătorul de vinuri a adunat deja datorii în sumă totală de 30 milioane lei.
O datorie neaşteptată
La Tribunalul Sindic, dosarul de la Vinia are nu mai puţin de 21 de părţi şi povestea nu s-a încheiat încă. De ce? În urma unui termen, în dosar a apărut un element surpriză. Potrivit dosarului, Vinia a accesat fonduri europene prin Programul Sapard pentru a realiza lucrări de reabilitare şi retehnologizare a plantaţiilor de viţă de vie din Băcani şi Pogana, judeţul Vaslui. Banii au venit prin Agenţia de Plăţi şi Dezvoltare Rurală pentru Pescuit (APDRP), însă între timp societatea comercială a intrat în insolvenţă, lucru care a transformat-o în firmă neeligibilă condiţiilor impuse de Uniunea Europeană pentru accesarea fondurilor nerambursabile. „APDRP cere înscrierea în tabelul creditorilor cu suma de 923.039 lei, un sprijin financiar nerambursabil în numele comunităţii europene al Statului Român. Intrarea în stare de insolvenţă a beneficiarului de fonduri alocate prin Programul SAPARD, precum şi înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul proiectului finanţat programul SAPARD reprezintă nereguli, încălcări ale contractului de finanţare şi ale legii speciale în domeniu, respectiv a Legii nr. 316/2001, pentru acestea fiind stipulate ca neeligibilă a cheltuielilor aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare debite potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare”, s-a arătat în cererea formulată de APDRP, care a fost depusă la câteva zile după ultimul termen de la tribunal.
Ce spun practicienii în insolvenţă
Pentru a afla mai multe informaţii despre banii pe care Vinia i-a luat de la APDRP şi pe care ar urma să-i dea înapoi, dacă nu se redresează, reporterii de la Ziarul de Iaşi au discutat cu Anghel Ficu, directorul APDRP. „Într-un astfel de caz, procedura este ca APRDP să se înscrie la masa credală, urmând să fie trecută ulterior cu suma pe care o are de recuperat”, a declarat Anghel Ficu. Acesta a continuat însă, precizând că există foarte puţine firme care iau fonduri europene nerambursabile şi care intră ulterior în insolvenţă. „Din aproximativ 8000 de firme din întreaga ţară care iau fonduri europene pentru diverse activităţi, poate doar 1% intră în insolvenţă. Sigur, ne-am dori să nu existe nici acest 1%, dar asta este”, a mai spus Ficu. Reporterii de la Ziarul de Iaşi au contactat şi un practician în insolvenţă pentru a-i cere părerea despre cazul în care o firmă intră în insolvenţă după ce a luat fonduri europene. „Până acum, eu nu m-am confruntat cu un astfel de caz, însă lucrurile s-ar desfăşura în felul următor în ceea ce priveşte împărţirea creanţelor: întâi se plăteşte procedura, apoi creditorii garantaţi, apoi drepturile salariale şi apoi banii care au venit de la bugetul statului”, a declarat Adrian Ababei, practician în insolvenţă.
Cine sunt principalii creditori
În urma intrării în insolvenţă a Vinia, firma a intrat pe mâna administratorului judiciar reprezentat de Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), filiala Bucureşti. Potrivit dosarului de la tribunal, Vinia ar avea datorii totale în valoare de aproximativ 28 de milioane de lei. Un raport realizat pentru verificarea activelor firmei a arătat însă că dacă s-ar vinde, Vinia ar valora în jur de 41 de milioane de lei. Astfel s-ar achita toate datoriile şi ar rămâne şi o sumă considerabilă. În prezent, lista creditorilor este destul de lungă, ajungându-se până la 71. Dintre aceştia, principalele instituţii care au de recuperat bani de la Vinia sunt BRD Groupe Societe Generale, care are de luat aproximativ 6,5 milioane de lei, Raiffeisen Bank, instituţie bancară care este înscrisă în tabelul creanţelor cu uma de 10,5 milioane, dar şi Direcţia Generală de Finanţe Publice (DGFP), care are de recuperat 5,9 milioane de lei. În lista creditorilor sunt înscrise însă şi primăriile a cel puţin 10 comune, nu doar din judeţul Iaşi. Într-un raport depus la dosar, administratorul judiciar al Vinia a precizat şi motivele pentru care firma nu este în prezent profitabilă, precinzând că “activitatea de exploatare a societăţii generază pierderi în fiecare lună analizată. În această situaţie, societatea nu îşi mai poate achita obligaţiile curente, iar valoarea capitalului permanent se diminuează constant. Având în vedere că producţia de struguri din 2012 a fost vândută, putem concluziona că societatea nu poate produce vin din recolta proprie pentru a fi vândut şi a genera profituri care să acopere cheltuielile totale”, au arătat cei de la Casa de Insolvenţă Transilvania, filiala Bucureşti.
De precizat este şi faptul că următorul termen în cazul firmei aflată în procedura insolvenţei a fost stabilit pentru 19 noiembrie, anul curent, atunci când APDRP va şti dacă a fost acceptată sau nu la masa credală.