Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Târguri şi nunţi # 1

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Săptămâna trecută, discursul public a stat, parţial, şi sub semnul „târgului de fete”, de câţiva ani limitat la cel de pe muntele Găina, cu pierderea amintirii celor de pe munţii de la Călineasa, Biharea sau Lespezi, de la Recea, în Făgăraş, sau de la Sântă-Măria de Teiuş, evocate încă în secolul al XIX-lea. 

Restrângerii îi corespunde, recent, reducerea la imaginea unei petreceri în aer liber, asumată de oficialităţi locale. Ceea ce confirmă, de fapt, observaţii ale sociologului H.H. Stahl cu privire la „amnezia socială”: în materie de vechi obiceiuri, memoria colectivă reţine numai forme, uitându-le semnificaţiile. În cazul de faţă, lucrurile se complică: citit în note ale memoriei scurte, obiceiului i se caută o altă noimă.

* Absurdul. Paralel cu tot felul de legende despre o găină producătoare de ouă de aur şi alte asemenea înflorituri naive, în mass-media s-au strecurat şi firave nedumeriri privind faptul dacă, oare, cândva, aici chiar s-ar fi vândut fete de măritat. Superior potolite din diverse izvoare: nişte bătrâni (de astăzi) spun că nici părinţii, nici bunicii lor nu au ştiinţă de aşa ceva; mai demult o fi fost chiar târg, unul obişnuit însă; bărbaţii - vânzători/ cumpărători - veneau cu familiile, prilej pentru cei tineri să se cunoască şi să se lege căsătorii etc. Dar oare de ce să fi venit oamenii pentru comerţ sus, pe munte? Nu găseau locuri mai potrivite de întâlnire pe locuri mai aşezate, coborând, din diferite direcţii, din munţii în care locuiau? Şi de ce cărau pe munte şi lăzile cu zestrea fetelor ce urmau să fie încredinţate viitorilor soţi?

* Acuzaţii. Prostul obicei al valahilor barbari de a-şi vinde fetele de măritat a fost făcut public, la începutul secolului al XIX-lea, de călători maghiari şi germani, în cărţi de memorii şi, apoi, în presă, avidă, ca şi astăzi, de senzaţional. Intelighenţia românească, indignată, a combătut imediat şi stângaci asemenea imagine: erau întâlniri populare, de sărbători, se legau şi căsătorii, dar veneau şi preoţi care legiuiau însoţirile (asta, bineînţeles, mai târziu) etc. În anii „socialismului”, s-a ajuns la proiecţia festivalurilor etnofolclorice, asezonate astăzi pe măsura mentalului monden: „Târgul de fete a devenit discotecă în aer liber”. Dar şi piaţă de imagine electorală.

* Antichităţi. Prin astfel de mutaţii, sunt obnubilate mărturii de antropologie culturală: dacă şi în Apuseni s-ar mai fi păstrat, până târziu, târguri de fete (şi s-au păstrat), faptul nu aparţine istoriei românilor, ci istoriei umanităţii. Este cunoscută practica cumpărării viitoarei (sau viitoarelor) soţii în diferite zone ale Asiei (pe cale de dispariţie abia astăzi), iar vânzarea fetelor la geto-daci a fost consemnată în izvoare istorice latineşti (Pomponius Mela, Solinus). Dacă ne plac sau ne convin alte amintiri despre geto-daci şi vorbim despre diverse moşteniri de la aceştia, nu putem trece cu buretele peste atare mărturii şi, în principiu, nu poate fi negată, din motive sentimentale, conservarea, într-o zonă ce se caracterizează prin numeroase arhaisme etnolingvistice, a unui cadru public pentru căsătoria de tipul prin cumpărare (germ. Brautkauf), atestată convingător şi pentru diverse alte populaţii indoeuropene (mai încoace la ruşi, bosniaci şi unguri) şi studiată de antropologi sub numele de Mädchenmarkt „târg de fete”.

* Compararea. Acest tip de căsătorie a reprezentat un progres în domeniul cutumelor matrimoniale, întrucât a înlocuit forma primară, răpirea fetei, privită de la începuturile erei creştine ca un act grosier, specific păgânismului. Ce fel de vânzare/ cumpărare a fetelor şi ce fel de negoţ cu ele vor fi fost cele de la noi din vechimea fără izvoare scrise, de după epoca romană, putem intui şi după semnificaţiile unor vocabule. Verbul (a) cumpăra este descendentul lat. comparo, -are, cu sensul de „a pune alături, faţă în faţă”, şi se ştie că forma primitivă de comerţ a indoeuropenilor a fost trocul, schimbul în natură, de înaintea apariţiei banilor-monedă. Aşadar, moţii, ce până târziu coborau la câmpie „cu putini şi cu ciubară” pe care primeau cereale, vor fi venit pentru căsătoria fetelor în anumiţi munţi, cu semnificaţie cultuală. Şi nici nu era vorba de vânzarea pe bani; „cumpărătorii” ofereau, în schimb, produse de valoare (de obicei vite sau oi). Să nu ne ruşinăm aiurea: darurile care se fac părinţilor miresei şi astăzi, la nuntă, simbolizează vechi plăţi efective; texte etnolingvistice atestă, pentru începutul secolului al XX-lea, cumpărarea miresei cu echivalentul unei perechi de boi (am consemnat astfel de mărturii în studii din vol. Până-n pânzele albe. Dicţionar de expresii româneşti, Institutul European, 2001).

* Târgul din epocile de referinţă nu însemna nici „piaţă” şi cu atât mai puţin „aşezare de tip orăşenesc”, ci, pur şi simplu, „învoială”, „înţelegere” (scria Neculce: „Au răspuns că atunce au fost un târg, iară acum este altul”). Aşadar târgul de fete însemna „învoiala, schimbul la măritatul fetelor”.

* Nunta fugită, de care ne vom ocupa săptămâna viitoare, evocă, pe de altă parte, prin răpirea miresei, faza anterioară căsătoriei prin cumpărare. 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri