Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Teme fierbinţi şi iluzii nerealiste

GALERIE
alexandru lazescu200
  • alexandru lazescu200
- +

Unul dintre motivele pentru care DNA este atât de popular este acela că omul de pe stradă a acumulat frustrări uriaşe mai ales faţă de politicieni şi se bucură că "procurorii îi ard pe corupţi".

Dacă ar fi să selectăm cele mai aprinse, pasionale şi contondente teme de de dezbateri ale momentului probabil că trei ar fi acestea: 1. acţionează DNA independent sau există şi comenzi subterane, de exemplu pe linia serviciilor, care influenţează deciziile luate acolo? se axagerează cumva cu arestările şi dacă da care este motivul? 2. cum trebuie finanţate campaniile electorale: de la buget sau doar din surse private? 3. pot fi controlate cu adevărat. şi dacă da cum, serviciile secrete într-o ţară ca România?

Toate sunt teme complicate, iar răspunsurile sunt puternic influenţate de poziţiile (politice şi ideologice) şi de statutul celor întrebaţi. Pe de o parte se vorbeşte despre o republică a procurorilor, în care aceştia din urmă se bucură de o putere exagerată în raport cu o clasă politică care cu toate păcatele sale are totuşi legitimitate electorală, pe de alta se pleacă de la premisa că fără avalanşa de anchete penale şi condamnări în instanţă corupţia endemică din ţară nu poate fi combătută cu succes. Din acest ultim punct de vedere se merge chiar pe ideea că până la urmă obiectivul final este atât de important, încât putem accepta chiar şi "victime colaterale", adică faptul că în anumite situaţii se "forţează" lucrurile.

La fel de disputate sunt lucrurile şi atunci când se discută despre finanţarea campaniilor electorale. Ideea că banii pentru acoperirea costurilor acestora ar putea proveni de la buget este în general rejectată ferm în societatea civilă. Există diferite categorii de argumente. "De ce ar trebui eu, ca plătitor de impozite, să subvenţionez implicit partide pe care nu le doresc la putere, ba chiar aş dori să nu existe?", se întreabă, de exemplu, Andrei Cornea în Revista 22. Însă probabil principala reţinere faţă de această formulă vine de la neîncrederea generală privind respectarea cadrului legal. De ce ar trebui să credem că partidele se vor limita doar la donaţiile de la buget şi nu vor recurge şi la unele private?

Elementul esenţial este dorinţa şi capacitatea organismelor specializate ale statului de a verifica cu adevărat volumul şi sursa banilor cheltuiţi în timpul alegerilor. Şi acum se fac, conform legii, raportări la Autoritatea Electorală Centrală. Dar când aduni sumele raportate oficial şi le compari cu ceea ce vezi în realitate (mai ales în cazul principalilor competitori, precum Victor Ponta şi Klaus Iohannis la ultima campanie prezidenţială) diferenţa e colosală. Cel puţin de un ordin de mărime, dacă nu chiar mai mult de atât. În ultimul timp s-a vorbit despre aşa numiţii bani negri care s-ar da "la partid". Dar probabil nu aici este grosul. O mulţime de servicii de campanie, de la o promovare media neexplicită la produse promoţionale, finanţarea unor evenimente, campanii de outdoor sunt plătite de terţi în favoarea unui candidat sau unui partid. Însă pentru a scoate toate aceste lucruri la lumină nu este deloc simplu. E nevoie de un imens efort logistic la nivel naţional, de oameni şi resurse financiare importante.

Pe de altă parte, trebnuie să fim conştienţi că în România, spre deosebire de Statele Unite unde se fac anual donaţii de peste $300 miliarde, nu există o cultură dezvoltată a donaţiilor, nici măcar în cazul unor cauze populare în societate. Legea 2% prin care angajaţii pot opta să facă donaţii în limita acestui plafon către ONG-uri a căror activitate o apreciază şi vor să o sprijine are mai degrabă efecte modeste. Cu atât mai improbabil este ca partidele mai mici, mai noi, care nu au multe lucruri de oferit şi nu au pârghii de putere reale, să poată atrage donaţii dezinteresate pentru a se finanţa. Iată de ce este atât de complicat să imaginezi un cadru legal de finanţare a campaniilor electorale care să fie şi realist, şi rezonabil de eficient de verificat într-o societate în care regulile sunt încălcate cu mare uşurinţă.

La fel de greu este de imaginat cum pot fi controlate, în condiţiile de acum, serviciile secrete. Din punct de vedere tehnic avem o comisie parlamentară, dar prea puţin cred cu adevărat într-un astfel de instrument. Problema a devenit cu atât mai sensibilă, cu cât SRI s-a implicat activ în ultimii ani în lupta anti-corupţie. Ceea ce în principiu ar trebui să fie un lucru de salutat. Numai că în absenţa unui control real, această pârghie poate fi utilizată pentru discreditarea şi scoaterea selectivă din circuitul politic a unor personaje incomode pentru diferite grupuri de interese din interiorul sau din afara serviciilor.

Toată această discuţie, cu toate componentele sale, nu e doar complicată din punct de vedere tehnic, ci are şi o importantă componentă emoţională. De aceea, o discuţie raţională este foarte greu de făcut. Unul dintre motivele pentru care DNA este atât de popular este acela că omul de pe stradă a acumulat frustrări uriaşe mai ales faţă de politicieni şi se bucură că "procurorii îi ard pe corupţi". Sentimente pe care mass media le amplifică generos. Auzim tot timpul despre câte şcoli, spitale sau kilometri de autostradă s-ar fi putut construi dacă într-un anumit sector (retrocedări, achiziţii publice) nu s-ar fi furat atât. De aici se creează impresia că dacă campania anti-corupţie are succes întreaga ţară ar putea literalmente înflori peste noapte. Ceea ce evident nu are legătură cu realitatea. Din două motive. Primul, sistemul de corupţie pare a fi destul de rezilient. Ca preşedintele CJ Buzău să fie prins luând şpagă în flagrant în condiţiile în care în jurul său o mulţime de preşedinţi de consilii sau de primari sunt arestaţi pentru aceast gen de practici este aproape incredibil! În al doilea rând, şi acesta este un motiv mult mai important, chiar dacă de mâine corupţia la achiziţiile publice s-ar evapora ca prin farmec sistemul în sine, administraţia românească în ansamblu, nu ar deveni mai performant. Pentru că acest sistem nu este doar corupt, ci şi ineficient. Cu alte cuvinte, chiar dacă admitem că DNA funcţionează ca o frână limitând furturile, ţara are nevoie şi de un motor. Adică de instituţii stabile şi funcţionale. Iar asta nu mai ţine de procurori.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri