Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Test la limba arabă

GALERIE
radu mesnita
  • radu mesnita
- +

De ce valul de imigranţi de peste Mediterana a prins Europa nepregătită?

Europa Occidentală experimentează în aceste zile un fenomen mult mai amplu decât în 1990-1991, când căderea regimurilor comuniste din est a dus la invadarea Germaniei de către polonezi şi români, iar a Italiei de către albanezi. Au fost vremuri mai dificile decât azi, pentru că democraţia nu era atât de răspândită, iar poliţiştii germani ţineau o mână pe pistol atunci când verificau documentele.

La 25 de ani distanţă, istoria se repetă la o scară mai largă şi în condiţii mai relaxate. Saturării Occidentului cu est-europeni îi urmează suprasaturarea cu imigranţi şi refugiaţi din nordul Africii, Orientul Mijlociu şi sudul Asiei. Mediile de informare sunt pline cu imagini emoţionante, în care supravieţuitorii traversării atâtor zone de conflict şi a Mediteranei sunt atât de aproape de ţinta lor şi totuşi ţinuţi la graniţele reapărute brusc pentru ei în Spaţiul Schengen. Unii riscă şi sunt chiar ucişi de nepăsarea sutelor de călăuze care îi însoţesc până la capătul calvarului lor.

În faţa blocajelor ivite pe căile rutiere, în gări şi în zona tunelului de sub Canalul Mânecii, reacţia Uniunii Europene este nu doar întârziată, dar de cele mai multe ori depăşită. În iunie, Consiliul European stabilise ca ţările UE să-şi împartă 40.000 de imigranţi, României revenindu-i 1.800 de persoane şi 6.000 de euro decontaţi pentru fiecare. Nici trei luni nu au trecut şi numărul imigranţilor care au debarcat în Europa se apropie de 400.000, ceea ce face practic inutile calculele din iunie. Liderii UE se vor reuni din nou la mijlocul acestei luni, după o binemeritată vacanţă. Însă, la o asemenea viteză de reacţie a uriaşului aparat birocratic care conduce spaţiul comunitar, nimeni nu trebuie să se aştepte la minuni.

Imaginile emoţionante cu familiile epuizate trebuie asociate cu lipsa oricărei previziuni a efectelor primăverii arabe din 2011. Prăbuşirea regimurilor dictatoriale din Tunisia, Libia şi Egipt, unde instabilitatea se menţine, şi războaiele interminabile din Irak şi Siria nu puteau rămâne fără urmări. Un politician cu experienţă şi cu acces la informaţiile atâtor servicii speciale putea să prevadă uşor apariţia unui aflux de refugiaţi în loc să se îngrijoreze electoral că românii şi bulgarii dau năvală să ia localnicilor locurile de muncă. Dar nimeni n-a fost atât de competent. Astă-vară, imigranţii de origine balcanică au lipsit din discursuri şi din reportaje, după cum a lipsit şi o soluţie pentru întâmpinarea noului val migrator.

Îngrijorările europenilor, deşi trecute cu vederea, sunt motivate tocmai de lipsa reacţiei şi a măsurilor care ar fi trebuit pregătite până acum. Însă în interiorul UE, de fapt între liderii ţărilor Schengen, au izbucnit disensiuni care amintesc de cearta oarbă dintre politicienii de la noi. Ţările dezvoltate le acuză pe cele din sud şi est că nu opresc convoaiele de refugiaţi sau că nu îi tratează omeneşte pe imigranţi, în timp ce Grecia, Italia şi acum Ungaria au fost lăsate să se descurce singure. Premierul Slovaciei a reproşat Comisiei Europene că a reacţionat rapid pentru soluţionarea crizei greceşti, dar că tergiversează rezolvarea crizei umanitare a noilor sosiţi în UE.

Neîncrederea cu care unii europeni îi întâmpină pe aceştia este neîncrederea în sistemul, legislaţia şi în valorile Europei. Unele state (Franţa, Italia) au impus reguli de ordin vestimentar, precum interzicerea acoperirii feţei, altele (Elveţia) au interzis construirea de minarete. În sistemul educaţional, diferenţa esenţială este limba de predare. Legile şi educaţia reprezintă singurele „arme” ale Europei. Sunt ele suficiente?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri