Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Titrări

GALERIE
Dumistracel200
  • Dumistracel200
- +

Răsfoind ultimul număr al revistei „Timpul” (185, august), redescoperi, cu referire la titlurile unor articole, marele adevăr exprimat de (aparent) posaci specialişti care au constatat că enunţuri celebre în prima formulare (dictoane, proverbe, titluri de opere etc., care aparţin zonei numite de Eugen Coşeriu „discurs repetat”) îşi dovedesc rezistenţa spirituală (iar unele perenitatea), tocmai prin faptul că sunt reluate, în timp, chiar cu modificări adaptate unor variate intenţii de comunicare.

Iar Quintilian, retorician latin din primul secol al erei noastre, a formulat patru reguli (ce au fost numite „Quadripartita Ratio” - QR) după care se produc, intenţionat, schimbările unor enunţuri „canonice”. Acestea sunt detractio (suprimarea), adiectio (adăugarea), immutatio (substituirea) şi transmutatio (per-mutarea termenilor). În continuare, urmărim câteva „solecisme” (după QR) în acţiune, după titluri din numărul curent al revistei de cultură „Timpul”.

* Substituirea, ca atare, dar şi în combinaţii, cea mai lesnicioasă dintre „figurile de construcţie”, se dovedeşte şi cea mai frecventă şi în baza de date invocată: „Ucenicii vrăjitori”, cu înlocuirea, comentată, a formei de plural a substantivului şi adjectivului, faţă de singularul din poemul lui Goethe (Der Zauberlehrling, la care trimite Daniel Ş.), sau „Parcul spânzuraţilor” (Teodora M.), cu evocarea, vrând-nevrând, a lui Rebreanu.

* Adăugarea: „Cu o floare luterană nu se face primăvară” (autorul, Nicu G., citează în text şi forma canonică).

* Cameleonice. Dezvoltând modelul Quintilian, belgienii care, sub pseudonimul „Grupul µ” au publicat o Retorică generală, au surprins folosirea, în acelaşi enunţ, a mai multor figuri din cele patru indicate în QR, pe care le-au numit „cameleonice”. Aşa sunt, de exemplu, „Carol Iancu: în căutarea comunităţii pierdute” (Vasile M.), cu un adiectio onomastic, dar şi cu immutatio evocându-l pe Proust, eventual „Tableta de lut (5)”, titlu pentru care putem avea în vedere celebra sintagmă „tăbliţele de lut de la Tărtăria”, aşadar cu immutatio, însă şi cu detractio (într-o proiecţie pe care Mircea G. a sugerat-o în partea I, din nr. 181).

* Culture loyalty în fond. În pofida tentaţiei de a inova (adesea obsesiv ludic-parodică în presa „umoristică”), şi pentru alte titluri putem avea în vedere manifestarea apartenenţei autorilor şi a „Timpului” la un anumit nivel al culturii şi tradiţiei literare. Am putea cita titluri cum sunt „La celălalt capăt al curcubeului” (Maria B.), pentru care ne putem aminti, instantaneu, ca model primordial, de internaţionalizatul „Lights at the End of the Tunnel”, sau poate celebrul „Voyage au bout de la nuit” al lui Céline, „Fals jurnal de poezie şi fum” (Dorin D.), pentru care, prezenţa adjectivului ne duce cu gândul spre titluri cu adevărat sonore, de la „Falsul tratat de vânătoare” al lui Odobescu, la recentul „Fals tratat de manipulare” al Anei Blandiana şi nu mai puţin la „Fals jurnal/ G. Călinescu” („întocmit şi prefaţat de Eugen Simion”) etc. Se cuvine însă menţionat că folosirea enunţurilor aparţinând „discursului repetat” de şi în expresie românească este un reflex incontestabil şi a ceea ce se înţelege prin „language loyalty”.

* Exigenţe. S-a scris enorm şi esenţial despre importanţa titlului operei literare, ca element de „paratext”, în cadrul unui „contract de comunicare” cu cititorul, idee pusă în valoare de formulări cum sunt „prag de lectură” (Genette), „enunţ cu funcţie aperitivă” (Barthes), „ritual de acces” (Baylon - Mignot) etc. Toate aceste caracterizări privesc direct şi titlul jurnalistic, dar domeniul se confruntă, în mod special, cu problema spaţiului tipografic, iar exigenţele de tehnică se confruntă cu exigenţe de arta exprimării performante.

Scriitorul englez Daniel Defoe a folosit, pentru unul din romanele sale, publicat în 1722, o reţetă de recomandare de-a dreptul gazetărească (D.D. a fost şi un activ şi reputat jurnalist), într-un titlu pe care l-am numit „meniu”: „Întâmplările fericite şi nefericite ale vestitei Moll Flanders, care s-a născut la NEWGATE şi care, de-a lungul unei vieţi de nesfârşite peripeţii, vreme de şaizeci de ani, fără a mai pune la socoteală şi copilăria, a fost doisprezece ani târfă, de cinci ori măritată (din care o dată cu propriul ei frate), doisprezece ani hoaţă, opt ani deportată în Virginia, iar în cele din urmă a ajuns să trăiască în belşug şi cinste şi a murit în pocăinţă. Scrise după propriile ei istorisiri” (traducerea Verei Călin). Se poate uşor observa că titlul cuprinde enunţuri ce ar putea servi ca intertitluri într-un articol de revistă de minimum 2-3 pagini!

* Intenţie şi impresie. Încercând să apreciem arta de a comunica prin titrare laconică în publicaţiile periodice de astăzi, se cuvine, până la urmă, să ne aducem aminte ce spunea Eco (parafrazat): mai întâi, câţi cititori, atâtea texte; apoi, cititorul (enciclopedic!) care îi atribuie unui autor (empiric) mai multe/ alte intenţii decât cele ce i-au trecut lui prin minte ar fi bine (dacă poate!) să-l chestioneze pe acesta asupra multiplelor interpretări permise de textul (titlul) său. 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri