Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Toate drumurile duc la Atena

GALERIE
radu mesnita
  • radu mesnita
- +

Întrebarea nu este dacă România va fi afectată, ci dacă nu procedează la fel ca grecii înainte de criză.

Ce se întâmplă zilele astea în Grecia suscită curiozitatea întregii planete, mai ales că nimeni nu ştie ce urmează să se întâmple. E singura certitudine peste marea de scenarii ţesute pe subiectul falimentului unei ţări. Pe scurt, Syriza, partidul socialiştilor radicaliaflaţi la putere, se teme să ia o decizie şi întreabă poporul dacă acceptă sau nu planul impus de Europa de Vest, cu condiţia unor reforme bugetare clare, dar tăioase. Dacă, duminică, mai mulţi greci vor spune „Da”, adică acceptă condiţiile pentru refinanţarea acestui uriaş sac gol, furtuna de pe pieţele financiare se va potoli, cel puţin pentru o vreme. Dacă cei mai mulţi participanţi la referendum vor spune „Nu”, atunci istoria va fi dată puţin înapoi şi aici apare dilema: ce se va întâmpla după şi cât va ţine?

Dincolo de problemele financiare rămâne avantajul geostrategic al Greciei - controlul estului Mediteranei (mai puţin afluxul imigranţilor) şi al accesului în şi din „lacul rusesc” Marea Neagră. De altfel, acest avantaj a fost şi miza disputării teritoriului grecesc între Germania nazistă şi rezistenţa locală, în prima parte a anilor '50, apoi între comuniştii susţinuţi moral de sovietici şi forţele de dreapta sprijinite masiv de britanici şi americani, în timpul unui sângeros război civil încheiat abia în 1949 şi care a tocat mai toţi banii alocaţi Greciei prin Planul Marshall. Resentimentele acelor vremuri răzbat până în vremurile de azi şi justifică în parte opoziţia faţă de măsurile austere impuse acum de occidentali. Un motiv în plus ca rezultatul referendumului să rămână nesigur până în ultimul moment.

Tragedia greacă a pus în umbră evenimentele din sud-estul Ucrainei. Pericolul reizbucnirii luptelor în cele două raioane aflate sub controlul rebelilor separatişti sprijiniţi de Moscova pare să se fi şters din atenţia liderilor UE, preocupaţi de susţinerea monedei comunitare aflată în plin proces de revigorare prin infuzia de euro declanşată astă-primăvară.

La fel, problema imigraţiei pare, şi ea, uitată, în ciuda protestelor Italiei, principalul „debarcader” al invaziei, alături de Grecia. Nici măcar atentatul de săptămâna trecută de la Grenoble nu a suscitat prea tare subiectul imigranţilor ilegali. Mai îngrijorătoare au fost atentatul de vineri din Tunisia contra turiştilor europeni şi cel de alaltăieri de la Cairo, a cărui ţintă a fost procurorul general al Egiptului. Aici însă e deja teatru de război cu descreieraţi din aşa-numitul Stat Islamic. Un conflict extins şi straniu al cărui spectru a fost tulburat şi mai mult de declaraţia unui fost premier şi ministru al Apărării israelian. Ehud Barak a spus că gruparea teroristă poate fi anihilată în două zile şi că nu înţelege de ce nu se face acest lucru.

La toate aceste dezastre din jurul Românieise adaugă şi cel căruia Parlamentul de la Bucureşti i-a mai încheiat ieri un episod pentru două luni de vacanţă binemeritată. Pensiile speciale, legea ANI ciopârţită, revenirea la legislativul de pe vremea lui Iliescu, salvarea de justiţie a încă unui lot de puşcăriabili - sunt victoriile lor care trag România noastră în jos. Au fost şi câteva, puţine, lucruri bune precum precum scăderea TVA la unele produse alimentare şi dublarea alocaţiei copiilor, dar acestea par menite să ascundă problema gravă a ţării: lipsa investiţiilor majore şi pierderea masivă a fondurilor europene. Să ai creştere economică bazată doar pe consum nu e tocmai în regulă, mai ales acum, când nu putem şti ce va fi peste o săptămână. Cam aşa au început şi grecii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri