Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Întotdeauna ne dorim ce este mai bun pentru copiii noștri și în încercarea de a le oferi aceasta, de multe ori îi putem influența negativ. Cu toții știm cât este de importantă alimentația sănătoasă, mai ales pentru cei mici. Motivele care stau în spatele acestei afirmații sunt cunoscute de mai mulți sau mai puțini dintre noi, însă un lucru este sigur: multe dintre bolile care apar la maturitate au ca punct de plecare alimentația incorectă din copilărie. Un regim alimentar echilibrat poate preveni hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, cancerul de stomac, dilepidemia, bulimia sau problemele ortopedice. Bolile pulmonare sau cardiologice pot apărea în urma tulburărilor de respirație din timpul somnului, iar calculii biliari apar în urma producției crescute de colesterol. Mai mult, alimentația haotică va conduce la creșterea în greutate, iar scăderea stimei de sine este direct proporțională cu măsura în care suntem acceptați de cei din jur.
Obezitatea infantilă în România
Statisticile arată că la nivel european 1 băiat din 3 și 1 fată din 5 sunt obezi și în fiecare an numărul copiilor cu probleme de greutate crește cu 500 000. În 2012, România ocupa locul 3 în Europa la obezitate.
În ultimii 8 ani, numărul copiilor obezi din țara noastră s-a dublat: 40 % dintre copiii români sunt supraponderali (aproximativ 5 milioane). Cei mai mulți dintre aceștia provin din mediul urban, iar o explicație ar putea fi oferta generoasă de produse de tip fast-food. Obezitatea apare din coexistența predispoziției genetice la care se adaugă triggeri din mediu: alimentație nesănătoasă, lipsa de mișcare, aport alimentar mai mare decât consumul și, într-o anumită măsură, probleme hormonale.
Efectele supraalimentării
La naștere, există un anumit număr de celule grase (adipocite) care se multiplică pe parcursul vieții până la pubertate. Prin supraalimentare, în copilărie ajungem la multiplicarea adipocitelor, proces din păcate ireversibil. Adolescentul care a fost prea gras în copilărie este un candidat la obezitate la vârsta adultă (80% dintre copiii obezi vor deveni adulți obezi). Deci, pentru a fi un adult normoponderal este necesară o alimentație corectă până la pubertate.
Datorită diferențelor hormonale, numărul de adipocite al femeilor este de 2 ori mai mare decât al bărbaților. Țesutul adipos secretă hormoni estrogeni. Din acest motiv, fetele „mai plinuțe” vor avea o dezvoltare a caracterelor sexuale secundare mai rapidă, menstruația precoce, iar băieții supraponderali vor suferi o feminizare (ginecomastie, pilozitate întârziată, eventual tulburări sexuale).
Obezitatea copiilor este de cele mai multe ori „tratată” prin educația alimentară a părinților/bunicilor. Aceștia trebuie să fie un model pentru cei mici. Alimentația sănătoasă se deprinde de la diversificare adică de la vârsta de aproximativ 6 luni. Ca adulți, tindem să „îmbrățișăm” modul de alimentație surprins acasă. Dacă în copilărie nu consumam mâncăruri gătite, ciorbe, la maturitate cu greu ne vor plăcea. Cei mici nu au discernământul de a alege ceea ce e sănătos, aceasta fiind responsabilitatea părintelui.
Calitate vs. Cantitate
Alimentația corectă și sănătoasă în creșterea unui copil are rol energetic, nutritiv, dar și plastic și constructiv. Mâncarea trebuie să fie calitativă, nu cantitativă. Din păcate, copilul din țările industrializate, dacă este bine hrănit cantitativ e din ce în ce mai prost hrănit calitativ. Calciul, fierul, potasiul sunt foarte importante în procesul de creștere. Aportul adecvat de fier previne anemia, în acest scop fiind recomandat consumul de carne, organe, pește (ton, păstrăv, cod).
Calciul este important pentru sistemul osos și dentiție și se găsește din plin în lapte și derivatele sale, ouă, legume verzi, fructe. Potasiul participă alături de calciu la osificare și dentiție, fixează calciul, și e important în activitatea neuromusculară. Lipsa poftei de mâncare, astenia, pierderea în greutate, pot indica o carență de potasiu. Potasiul se găsește în cereale integrale, ouă, nuci, pește, carne, legume uscate.
Dulciurile sunt o mare capcană pentru că sunt diverse, tentante, iar gustul dulce e cel mai ușor de acceptat de om. Imediat după naștere, dulcele este primul gust pe care îl percepem datorită faptului că laptele matern e ușor dulce. Cei ce fac exces de dulciuri pot ajunge la malnutriție. Copilul își potolește foamea cu dulciuri, nu mai e atras de mâncare, ceea ce duce la deficit de proteine, vitamine și alți nutrienți importanți. Dulciurile sunt periculoase datorită zahărului dar și a acizilor grași saturați ce se găsesc mai ales în produsele de patiserie (în timp duc la dislepidemii, ateroscleroză).
În ceea ce privește băuturile de tip cola acestea conțin acid fosforic care dezechilibrează balanța fosfor/calciu din alimentație, având ca rezultat un deficit al fixării calciului în oase.
Nici siropurile diluate cu apă nici sucurile cu un conținut mare de zahăr nu sunt recomandate. Astfel îl obișnuim pe copil cu gustul dulce, creându-i o adevărată dependență.
Suplimentele de vitamine: Da sau Nu?
Un copil cu o alimentație sănătoasă și echilibrată nu are nevoie de suplimente cu vitamine (doar de Ca). Mulți copii primesc susținut complexe/siropuri cu vitamine. Principalul efect este creșterea considerabilă a poftei de mâncare care conduce la supraponderabilitate. Cu toate acestea, părinții continuă să le administreze vitamine pentru a „combate astenia de primăvară” sau pentru „a susține creșterea armonioasă”. Dacă sunt alese cum trebuie, alimentele aduc suficiente vitamine și minerale.
După cum știți deja, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei, așa că nu trebuie să o neglijați. La școală, în loc de bani de buzunar ar fi mai sănătos un pachețel de acasă, având astfel siguranța că cel mic va lua o gustare sănătoasă. Promovați mișcarea și înlocuiți activitățile statice – sedentarismul in fata calculatorului sau a televizorului - cu activitatea fizică - mersul pe bicicletă, înotul, dansul. Un alt detaliu care merită atenția dumneavoastră este mărimea porțiilor de mâncare ale celui mic. Nu forțați copilul să mănânce totul din farfurie, în ideea de a nu arunca mâncarea și încercați să îi oferiți mai multe mese mici din punct de vedere cantitativ, decât 1-2 mese copioase.
La un copil supraponderal în plină creștere nu poate fi vorba de un regim hipocaloric, pentru a scădea în greutate. Soluția adoptată este de a menține greutatea curentă, asigurând pierderea treptată a kilogramelor în plus prin creșterea în înălțime. La copiii obezi se limitează doar aportul de glucide și lipide asigurând, în schimb, organismului aportul necesar de proteine, vitamine, fibre, minerale.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |