Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Trei poveşti. (IV) Efectul Guggenheim - Bilbao

GALERIE
Andrei Ciuhodaru
  • Andrei Ciuhodaru
- +

Asta este o poveste mai specială despre un fenomen unic şi extraordinar, povestea unui oraş din nordul Spaniei pe care o tot spun de 10 ani. Nu vreau să vă gândiţi strict la ceea ce s-a întâmplat la Bilbao, adică la construcţia efectivă a Muzeului Guggenheim (de artă modernă şi contemporană parte a unei reţele de muzee din toata lumea construite de o fundaţie care deţine o colecţie impresionată de artă modernă adunată în ultimul secol, inclusiv multe opere Brâncuşi). Este vorba despre a înţelege un mod de gândire a unei administraţii cu adevărat vizionare, inteligente, cu bun gust şi cu iubire adevărată pentru oraşul lor. 

Nu zic că ar trebui să construim Guggenheim la Iaşi sau că ar avea aici neapărat efectul de la Bilbao. Iată şi povestea acestui fenomen întâmplat unui oraş care se aseamănă foarte mult cu Iaşul.

La începutul anilor '90, oraşul Bilbao din nordul Spaniei era în declin. Nu-l vizita nimeni. Aflat la marginea Europei şi în afara rutelor turistice, fostul oraş industrial cu 350.000 de locuitori mai avea şi probleme etnice şi de terorism - este capitala Ţării Başcilor. Administraţia oraşului, primarul - lider al partidului local (aviz amatorilor), a înfiinţat o fundaţie la primărie şi alta independentă, formată din specialişti - nu politicieni - care au venit cu ideea de a invita Fundaţia Guggeheim să le acorde dreptul de a construi un MUZEU. Au reuşit să convingă conducerea Spaniei, de la guvern la Casa Regală, să sprijine acest demers.

Ce este Fundaţia Solomon S. Guggenheim? A fost înfiinţată de acesta (un industriaş american) la iniţiativa nepoatei sale Peggy Guggenheim. Aceasta trăia in Europa şi ajuta tinerii artişti moderni cumpărându-le operele când aceştia nu erau re-cunoscuţi de mainstream-ul cultural. A fost prietenă apropiată (poate şi mai mult decât atât) cu părintele sculpturii moderne,  Constantin Brâncuşi. Primul muzeu a fost construit la New York, în anii '50, de cel mai mare arhitect american, Frank Lloyd Wright. De atunci au mai fost înfiinţate şi la Veneţia, câteva mai mici la Guadalahara, Las Vegas, Berlin şi, din anul 2016 la Abu-Dabi (arhitect Frank Gehry). La Helsinki s-a organizat anul trecut un mare concurs internaţional pentru proiectul unui Muzeu Guggenheim care a produs nişte proiecte extraordinare. S-a mai discutat şi la Vilnius construcţia unui muzeu proiectat de geniala arhitectă Zaha Hadid.

La Bilbao, în 1991, guvernul basc a sugerat deci Fundaţiei Solomon R. Guggenheim că va finanţa un muzeu Guggenheim. Acesta urma să fie construit în zona industrială portuară decăzută a oraşului, odată sursa principală de venit al acestuia. Costul care trebuia acoperit de guvernul basc era de 100 milioane de dolari, atât pentru reabilitarea zonei, dar şi pentru un fond de achiziţii de opere contemporane, 10 milioane achiziţia terenului, şi plata taxei pentru Guggenheim (20 de milioane de dolari plătită o singură dată). Mai trebuia să subvenţioneze cu 12 milioane de dolari bugetul anual al muzeului. În schimb, fundaţia a fost de acord să facă managementul instituţiei, să rotească părţi din colecţia sa permanentă la Bilbao şi organizeze expoziţii temporare.

După ani de atentă planificare au început construcţia, care a  costat 89 de milioane de dolari. Guggenheim l-a selectat pe unul din cei mai mari arhitecţi din lume, Frank Gehry, pentru un proiect îndrăzneţ şi inovativ. A durat cinci ani construcţia (încadrându-se în timp şi buget), iar la 18 octombrie 1997, muzeul a fost inaugurat de Juan Carlos I al Spaniei printr-un spectacol grandios de lumini şi concerte.

Clădirea (vă invit să cautaţi imagini pe Google) este descrisă cam aşa: una dintre cele mai spectaculoase din lume (stilul Deconstructivism), o capodoperă a secolului al XX-lea, "cea mai mare clădire a timpului nostru", "o fantastică navă de vis cu formă ondulatoare, într-o manta de titan". Curbele de pe exteriorul clădirii au fost gândite să apară ca întâmplătoare; arhitectul a spus că "caracterul aleatoriu al curbelor sunt concepute pentru a prinde lumina". Interiorul este conceput în jurul unui atrium mare, plin de lumină, cu vedere spre Bilbao şi dealurile din jurul Ţării Bascilor. Atriumul imens, care Gehry l-a poreclit "Floarea", datorită formei sale, serveşte ca centru de organizare a muzeului. Are 24.000 de metri pătraţi, cu peste 11.000 dedicaţi spaţiului expoziţional. Impresionat, nu? Clădirea în sine este considerată de toţi ca cel mai valoros exponat al muzeului.

Ce s-a întâmplat după? "Efectul Guggenheim", pe scurt. Gândit ca parte a efortului de revitalizare a oraşului Bilbao (au construit atunci şi un nou aeroport), imediat după deschidere, Guggenheim Bilbao a devenit o atracţie turistică populară, atrăgând vizitatori din întreaga lume. În primii trei ani, aproape 4 milioane de oameni au vizitat muzeul, deci şi Bilbao (de la aproape zero turişti la 700.000 doar în primul an), generând circa 500 de milioane de euro din activitatea economică. Consiliul Regional a estimat că banii cheltuiţi de vizitatori pentru hoteluri, restaurante, magazine şi transport, a permis să colecteze 100 de milioane în impozite, ceeace este mai mult decât ce a plătit pentru construcţia muzeului. Între timp şi-au construit şi prima linie de metrou! Au avut bani pentru a restaura apoi şi centrul istoric, pentru o universitate puternică, evenimete culturale, festivaluri, evenimente sportive, echipă de fotbat, transport public de calitate excepţională (sistemul de transport în comun, cu sute de autobuze roşii , "BilboBus", este asigurat de Veolia, daca vă spune ceva).

Oare aşa ceva la Iaşi nu este posibil? Poate că nu e. Oare Bucureştiul nu este dator Iaşului, finanţeze ceva asemănător pentru a scoate regiunea Moldovei din subdezvoltare? Oare se vrea acest lucru, sau această zonă este deliberat ţinută în mizerie? Vi se pare mult 100 de milioane pentru o ţară ca România, care are un PIB anual de peste 160 de miliarde de euro? (Nici măcar nu e nevoie de Autostradă, avem aeroport.)

În articolul meu IaşiNewDistrict din Ziarul de Iaşi propun ca un asemenea obiectiv naţional, sau Muzeul Naţional al Memoriei Holocautului din România (MNMH - alt articol), sau Biblioteca să fie construit pe terenul actualului CET Tudor, care este al Primariei! Ia gândiţi-vă!

Andrei R. Ciuhodaru este arhitect

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri