vineri, 29.03.2024
De multe ori cauza tulburării de limbaj poate porni de la atitudinea părinţilor. Aceştia imită modul de exprimare infantil al copilului şi în acest fel se consolidează greşelile de pronunţare. Atenţie, însă: după vârsta de 4 ani, pronunţarea greşită a unor sunete nu mai este normală!
Prof. dr. logoped Georgeta Burlea, şef de Disciplină Recuperare logopedică, „U.M.F. Gr. T.Popa“ Iaşi, coordonator al Centrului Logopedic Iaşi: „Majoritatea părinţilor consideră că tulburările de limbaj înseamnă doar o pronunţie defectuoasă. Dar în realitate aceste tulburări de vorbire au un spectru mult mai larg.
„Specialiştii au clasificat tulburările de vorbire îmbinând criterii anatomo-fiziologice, lingvistice, etiologice şi psihologice, după cum urmează: tulburări de pronunţie, tulburări de ritm şi fluenţă, de voce, de citit-scris, tulburări cuplate de limbaj, tulburări de dezvoltare a limbajului. O importanţă deosebită o are atitudinea părinţilor faţă de copil, modul în care acesta se ocupă de dezvoltarea limbajului. Limbajul simplu şi cât mai clar al adulţilor contribuie în cea mai mare măsură la înlăturarea defectelor, posibil trecătoare ale pronunţiei, determinate de vârstă, adică de insuficienta maturizare funcţională a aparatului fonoarticulator. Este cu totul greşit ca persoanele din anturajul copilului să imite modul de exprimare infantil deoarece în acest fel se consolidează greşelile de pronunţare. Este dăunător să se încerce obţinerea unor perfomanţe verbale care depăşesc capacităţile copilului. Părinţii care forţează copilul să rostească prea de timpuriu consoanele complexe sau grupurile consonantice, înainte de a avea dezvoltată abilitatea motrică necesară, nu obţin decât sunete cu totul deformate.
Mamele trebuie să vorbească bebeluşului în timpul activităţilor cotidiene!
O altă greşeală se referă la insuficienta stimulare a copilului sub aspectul comunicării verbale. Mulţi părinţi îşi lasă copilul singur mult timp, fiind mulţumiţi că nu sunt deranjaţi de către acesta. Mamele, în mod deosebit trebuie să vorbească bebeluşului în timpul activităţilor cotidiene ca şi cum acesta ar fi un partener activ al comunicării. Numai în acest fel, copilul va asimila sistemul fonolingvistic matern, va ajunge la competenţa lingvistică, adică va înţelege vorbirea celor din jurul său iar, mai târziu, după vârsta de 1,6-2 ani va reuşi să exprime el însuşi nevoile şi dorinţele sale. De asemenea, o altă cauză a declanşării tulburărilor de vorbire o constituie bilingvismul. Părinţii trebuie să ştie că introducerea unei alte limbi este bine să se facă numai după ce copilul stăpâneşte limba maternă, deşi acum sunt la modă creşele şi grădiniţele cu predare în diverse limbi străine. De fapt cei mai importanţi îndrumători dar şi observatori ai dezvoltării copilului sunt părinţii. Ei trebuie să cunoască comportamentele tipice pentru fiecare vârstă, dar şi semnalele care arată că ceva nu e în regulă. În timp ce particularităţile de limbaj dispar treptat, fără un tratament logopedic, tulburările de limbaj nu dispar de la sine. De aceeea, în funcţie de natura şi specificul fiecărei tulburări de limbaj, sunt absolut necesare exerciţiile logopedice speciale, pentru prevenirea şi corectarea acestora. „Cu cât tratamentul logopedic se desfăşoară mai de timpuriu şi într-o strânsă colaborare cu părinţii copilului, cu atât este mai eficient. În funcţie de tulburare, vârsta de 3-4 ani este considerată ca fiind cea mai indicată pentru realizarea tratamentului logopedic“.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |