Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

UE şi vecinătatea estică: nevoia unui angajament explicit

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

În cele ce urmează, voi prezenta succint câteva consideraţii pe marginea posibilităţilor de acţiune ale Uniunii Europene în aşa-numita „vecinătate estică”, pornind de la situaţia creată în Ucraina. Războiul civil şi ingerinţa Rusiei au creat un cadru deloc favorabil unor discuţii de acest gen, însă ele sunt, totuşi, relevante.

În primul rând, este clar că raporturile UE - Rusia au fost deteriorate pe termen lung. Chiar în ipoteza în care se va ajunge la o soluţie politică pe termen lung în Ucraina, între Moscova şi Bruxelles nu se va mai putea reveni la epoca naivităţii din primii ani ai „parteneriatului strategic” bilateral. În aceste condiţii, mecanismele de asociere cu Moldova, Ucraina sau Georgia vor continua să fie torpilate de Moscova. Menţinerea lor - nemaivorbind de posibilitatea trecerii către o logică a extinderii - va fi extrem de dificilă.

Autorităţile UE nu ar trebui să aibă probleme în a menţine acest cadru, chiar dacă în diverse state-membre se fac auzite voci ce condamnă preocuparea faţă de Est. Se pune, însă, întrebarea dacă aceste acorduri vor da randamentul scontat, în condiţiile în care guvernele statelor-partenere se vor confrunta cu multe provocări din Est. Chiar şi în lipsa acestora, adaptările ar fi fost dificile şi uneori costisitoare în plan electoral. Cu atât mai grea va fi misiunea forţelor reformiste, în noul climat.

Moscovei îi va fi imposibil să-şi reinstituie dominaţia politică asupra Ucrainei, indiferent de ceea ce se va întâmpla în Est. Putem vorbi de şantaj sau de presiuni care vor avea mai mult sau mai puţin succes, însă nu de control politic asemănător celui din epoca Ianukovici. Dar, pe de altă parte, războiul şi reverberaţiile lui în societatea ucraineană afectează puternic stabilitatea instituţiilor etatice, şi aşa fragile. Poate că din punct de vedere al culturii democratice, există şi efecte pozitive, cum ar fi întărirea solidarităţii în faţa agresorului. Presiunea asupra instituţiilor este, însă, imensă, ceea ce ar putea submina eficacitatea mecanismelor asocierii.

Pentru Republica Moldova, următorii patru-cinci ani ar trebui să aducă primele beneficii politice ale asocierii, astfel încât să se poată menţine un sprijin politic suficient pentru continuarea reformelor. Din păcate, însă, recentele alegeri legislative şi negocierile ulterioare au ilustrat fragilitatea acestei baze populare, chiar în lipsa unor provocări majore orchestrate de Moscova. În aceste condiţii, există mari dubii asupra respectării vechilor angajamente de către noul guvern, iar forurile de la Bruxelles s-ar putea trezi în situaţia bizară de a presa în favoarea unor măsuri care, odată aplicate, vor avea costuri politice pentru partizanii integrării europene şi vor aduce beneficii adversarilor ei.

Lista ar putea, desigur, continua. În acest moment, avem de a face cu instrumente politice elaborate pentru vremuri însorite, puse să funcţioneze pe timp de furtună. Înainte de a deschide discuţia despre o eventuală primire a Republicii Moldova, Ucrainei sau Georgiei, responsabilii UE ar trebui să se asigure că acordurile de asociere dau rezultate, că există o schimbare în bine a societăţilor respective.

Apoi, ar trebui soluţionată una dintre marile lacune ale procesului de asociere subsumat Parteneriatului Estic: lipsa stimulentului explicit reprezentat de şansa aderării. Deşi linia oficială a Uniunii reafirmă mereu principiul porţilor deschise, în realitate ele nu se deschid decât dacă sunt întrunite anumite condiţii. În mod normal, o ţară care parcurge cu succes etapa asocierii - chiar dacă va fi nevoie de reînnoirea cadrului normativ stabilit prin acorduri - ar trebui să poată dobândi statutul de candidat.

Aceasta nu ar însemna neapărat începerea negocierilor, după cum nu a însemnat aşa ceva pentru Macedonia, cantonată de peste un deceniu în statutul de candidat. Dar, în cazul Macedoniei, Uniunea a pus considerentele politice (stabilitatea ţării, ameninţată de conflicte etnice) deasupra celor birocratice, care ar fi impus neacordarea statutului respectiv atât timp cât exista un stat - Grecia - care se opunea începerii efective a negocierilor.

La fel, în cazul republicilor post-sovietice interesate de aderare, statutul de ţară-candidată ar putea fi utilizat cu succes ca recunoaştere a progreselor înregistrate până atunci. El ar putea fi acordat, în principiu, şi ţărilor care sunt afectate de conflicte mai mult sau mai puţin îngheţate, stimulate de Moscova. Începerea efectivă a negocierilor de aderare ar fi întârziată până la rezolvarea problemelor restante - iar cele de securitate, se ştie, sunt cele mai complexe. Fiecare stat-membru al UE ar avea drept de veto asupra momentului începerii negocierilor, astfel încât nu se pune problema ca oferind Moldovei sau Ucrainei statutul de candidat să se forţeze mâna cuiva. Ar fi vorba, însă, de un angajament mai explicit decât cel aflat în vigoare astăzi.    

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri