Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
În cele ce urmează, voi prezenta succint câteva consideraţii pe marginea posibilităţilor de acţiune ale Uniunii Europene în aşa-numita „vecinătate estică”, pornind de la situaţia creată în Ucraina. Războiul civil şi ingerinţa Rusiei au creat un cadru deloc favorabil unor discuţii de acest gen, însă ele sunt, totuşi, relevante.
În primul rând, este clar că raporturile UE - Rusia au fost deteriorate pe termen lung. Chiar în ipoteza în care se va ajunge la o soluţie politică pe termen lung în Ucraina, între Moscova şi Bruxelles nu se va mai putea reveni la epoca naivităţii din primii ani ai „parteneriatului strategic” bilateral. În aceste condiţii, mecanismele de asociere cu Moldova, Ucraina sau Georgia vor continua să fie torpilate de Moscova. Menţinerea lor - nemaivorbind de posibilitatea trecerii către o logică a extinderii - va fi extrem de dificilă.
Autorităţile UE nu ar trebui să aibă probleme în a menţine acest cadru, chiar dacă în diverse state-membre se fac auzite voci ce condamnă preocuparea faţă de Est. Se pune, însă, întrebarea dacă aceste acorduri vor da randamentul scontat, în condiţiile în care guvernele statelor-partenere se vor confrunta cu multe provocări din Est. Chiar şi în lipsa acestora, adaptările ar fi fost dificile şi uneori costisitoare în plan electoral. Cu atât mai grea va fi misiunea forţelor reformiste, în noul climat.
Moscovei îi va fi imposibil să-şi reinstituie dominaţia politică asupra Ucrainei, indiferent de ceea ce se va întâmpla în Est. Putem vorbi de şantaj sau de presiuni care vor avea mai mult sau mai puţin succes, însă nu de control politic asemănător celui din epoca Ianukovici. Dar, pe de altă parte, războiul şi reverberaţiile lui în societatea ucraineană afectează puternic stabilitatea instituţiilor etatice, şi aşa fragile. Poate că din punct de vedere al culturii democratice, există şi efecte pozitive, cum ar fi întărirea solidarităţii în faţa agresorului. Presiunea asupra instituţiilor este, însă, imensă, ceea ce ar putea submina eficacitatea mecanismelor asocierii.
Pentru Republica Moldova, următorii patru-cinci ani ar trebui să aducă primele beneficii politice ale asocierii, astfel încât să se poată menţine un sprijin politic suficient pentru continuarea reformelor. Din păcate, însă, recentele alegeri legislative şi negocierile ulterioare au ilustrat fragilitatea acestei baze populare, chiar în lipsa unor provocări majore orchestrate de Moscova. În aceste condiţii, există mari dubii asupra respectării vechilor angajamente de către noul guvern, iar forurile de la Bruxelles s-ar putea trezi în situaţia bizară de a presa în favoarea unor măsuri care, odată aplicate, vor avea costuri politice pentru partizanii integrării europene şi vor aduce beneficii adversarilor ei.
Lista ar putea, desigur, continua. În acest moment, avem de a face cu instrumente politice elaborate pentru vremuri însorite, puse să funcţioneze pe timp de furtună. Înainte de a deschide discuţia despre o eventuală primire a Republicii Moldova, Ucrainei sau Georgiei, responsabilii UE ar trebui să se asigure că acordurile de asociere dau rezultate, că există o schimbare în bine a societăţilor respective.
Apoi, ar trebui soluţionată una dintre marile lacune ale procesului de asociere subsumat Parteneriatului Estic: lipsa stimulentului explicit reprezentat de şansa aderării. Deşi linia oficială a Uniunii reafirmă mereu principiul porţilor deschise, în realitate ele nu se deschid decât dacă sunt întrunite anumite condiţii. În mod normal, o ţară care parcurge cu succes etapa asocierii - chiar dacă va fi nevoie de reînnoirea cadrului normativ stabilit prin acorduri - ar trebui să poată dobândi statutul de candidat.
Aceasta nu ar însemna neapărat începerea negocierilor, după cum nu a însemnat aşa ceva pentru Macedonia, cantonată de peste un deceniu în statutul de candidat. Dar, în cazul Macedoniei, Uniunea a pus considerentele politice (stabilitatea ţării, ameninţată de conflicte etnice) deasupra celor birocratice, care ar fi impus neacordarea statutului respectiv atât timp cât exista un stat - Grecia - care se opunea începerii efective a negocierilor.
La fel, în cazul republicilor post-sovietice interesate de aderare, statutul de ţară-candidată ar putea fi utilizat cu succes ca recunoaştere a progreselor înregistrate până atunci. El ar putea fi acordat, în principiu, şi ţărilor care sunt afectate de conflicte mai mult sau mai puţin îngheţate, stimulate de Moscova. Începerea efectivă a negocierilor de aderare ar fi întârziată până la rezolvarea problemelor restante - iar cele de securitate, se ştie, sunt cele mai complexe. Fiecare stat-membru al UE ar avea drept de veto asupra momentului începerii negocierilor, astfel încât nu se pune problema ca oferind Moldovei sau Ucrainei statutul de candidat să se forţeze mâna cuiva. Ar fi vorba, însă, de un angajament mai explicit decât cel aflat în vigoare astăzi.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |