Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un miracol într-un singur fruct: gutuia

GALERIE
gutui
  • gutui
- +

În 100 grame de gutui găsim cinci vitamine, grăsimi, zaharuri, proteine, fibre, apă, sare precum şi cinci oligoelemente importante. Sunt recomandate în curele de slăbire dar şi în cure de toamnă atât pentru aportul de vitramine şi minerale dar şi pentru puternicul lor efect antioxidat. Gutuile pot fi păstrate proaspete şi sub forma compoturilor sau dulceţurilor. Reţete pentru prepararea peltelei, dulceţei şi gemului de gutui.

Gutuile, fruct cu aromă de toamnă şi parfumul amintirilor din copilărie, sunt denumite în latină „Cydonia oblonga“ din familia de fructe Rosaceae, din care fac parte perele şi merele. Aceste fructe erau cunoscute încă de pe vremea vechilor acadieni, şi mulţi consideră că gutuile au precedat merele, în ce priveşte cultivarea lor. Vechii romani consumau gutui coapte în miere de albine sau în combinaţie cu ceapă verde. Un scriitor antic care ne-a lăsat foarte multe indicii despre agricultura vechilor romani, descria trei tipuri de gutui. El accentua faptul că „mărul de aur“ din grădina Hesperidelor era de fapt gutuia. Acea gutuie foarte bogată în minerale şi vitamine.

Bogăţia de vitamine şi minerale pe care o găsim în acest fruct tare şi parfumat întrece orice aşteptări. În 100 grame de gutui găsim cinci vitamine (A, B3, B9, B6 şi C), grăsimi, zaharuri, proteine, fibre, apă, sare precum şi cinci oligoelemente importante: potasiu, fosfor, calciu, fier şi magneziu.

Datorită compoziţiei gutuilor, ele sunt recomandate în curele de slăbire, dar şi în cure de toamnă. Ele aduc organsmului un aport important de vitamine şi minerale. Gutuile însă au şi un puternic efect antioxidant datorită pectinei, o fibră solubilă nedigerabilă care stabilizează şi menţine activitatea tractului intestinal şi a florei bacteriene. Pectina micşorează nive­lul de colesterol din circuitul sangvin, şi inhibă absorbţia de grăsimi în corp.

Pentru a ne bucura de gustul său deosebit cât mai mult timp, gutuile se depozitează în cămară, puse pe un singur rând în lădiţe (lemn, plastic sau carton). Fiecare fruct se împachetează într-un şer­veţel sau într-o coală de hârtie, lăsându-i cele 2 frunze care rămân prinse de codiţă. Frunzele de gutui le putem folosi la ceai peste iarnă, având un puternic efect diuretic. Acelaşi efect, dar nu la fel de pu­ternic, îl are compotul proaspăt de gutui.

Dar gutuile sunt foarte bune în stare proaspătă, coapte sau compot. Pentru serile lungi de toamnă târzie punem o gutuie feliată, un măr feliat şi eventual o pară mai tare tot feliată într-un litru de apă, la fiert. Îndulcit după gust şi mâncat fierbinte poate fi un excelent adjuvant în stările febrile.

Un desert uşor de făcut sunt gutuile coapte. Tăiate în jumătate, cu cotorul scos, umplute cu zahăr sau miere şi scorţişoară, aliniate frumos în tavă şi date la cuptor pot fi un excelent însoţitor în vizio­na­rea unui film bun. Iar cotorul şi seminţele uscate devin un ceai antitusiv excelent datorită mucila­giilor pe care le conţine. Gutuile pot fi păstrate şi sub forma compoturilor sau dulceţurilor, astfel că pe parcursul iernii ne putem bucura de aroma acestui fruct pînă în primăvară.

Compotul de gutui

Se taie gutuile felii groase (fără cotor) şi se pun în borcane de 800 ml. Se umple borcanul cu apă până la guler, se adăugă 1-2 linguri de zahăr, se capsează şi se sterilizează 45 minute, fie în cuptor, fie într-o oală cu apă care fierbe. Dacă aţi optat pentru oala cu apă fiecare borcan se înfăşoară în prosoape pentru a nu crăpa. Apoi se lăsă la răcit în pat cald (între paturi) 24 ore.

Gemul de gutui

Se spala bine fructele, se taie în patru, sau dacă fructul este mai mare în opt, şi se scot cotoarele. Se toacă fin fie prin maşina de tocat, fie în robot. Se fierb în ceaunul de tuci sau în oală la cuptor cam o oră, cu un adaos mic de zahăr. O proporţie de un kilogram de zahăr la cinci kilograme de pastă. În ceaun se amestecă din când în când şi se opreşte focul când nu mai „scuipă“. Se pune fierbinte în borcane dar nu se pune capacul decât a doua zi, după ce s-a răcit şi s-a întărit un fel de coajă de deasupra. Se pot folosi mere şi pere în amestec cu gutuile în ce proporţii se doreşte, dar se măreşte cantitatea de zahăr la două kilograme pentru cinci kilograme de pastă.

Dulceaţă de gutui

Se curăţa gutuile de coajă şi cotor. Acestea nu se aruncă deoa­rece se pot folosi la peltea. Miezul gutuilor se taie cuburi sau „scobitori“. Se foloseşte o farfurie adâncă plină „vârf“ cu cuburi de gutui. Separat se pune la fiert un kilogram de zahăr cu trei căni de apă şi se fierbe până se leagă siropul. Se face proba fie pe farfurie - se lăsă să cadă o picătură care ar trebui să nu se împrăştie -, sau se ţine lingura pe lateral şi ar trebui să se formeze trei picături pe latura de jos - să nu se adune într-o singură picătură. Apoi se pun fructele şi se fierb la foc mic până se leagă iarăşi. Se păstrează în borcane mici.

Peltea de gutui

Se face din cojile şi cotoarele gutuilor la care, opţional, se pot pune şi coji de mere roşii pentru culoare. Se pot adăuga gutuile mai mici, dar tăiate în patru. Se pun într-o oală, se adăugă apă cât să le acopere, apoi se mai adaugă cam de doi centimetri deasupra. Se fierbe la foc potrivit până când apa „de deasupra“ se evaporă iar fructele s-au înmmuiat. Se scurge zeama şi se amestecă cu zahăr în proporţie de 1:1. Se fiebe până se leagă - testul cu lingura sau cu farfuria. Se pune fierbinte în borcane fierbinţi - care au fost încălzite înainte în cuptor -, şi se răceşte în pat cald acoperite cu pături.
Fiecare preparat din gutui aminteşte de copilărie, de gutuile puse pe dulapurile bunicii sau de borcanul cu dulceaţă ţinut în „camera de bună“. Lingura de dulceaţă pe farfuriuţa albă alături de paharul de apă rece aşezate pe un prosop brodat sau cu dantelă lu­crat manual pe margini ne întâmpină şi azi în casele bătrâneşti.

Ioana BENESCU,
Briţcani - Neamţ

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri