Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un pas înainte pentru Alianţa Nord-Atlantică

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

S-a încheiat summitul NATO, iar observatorii specializaţi în problematica securităţii au început să-i analizeze semnificaţia, inclusiv din perspectiva obiectivelor României. Am citit şi ascultat, în ultimele două zile, câteva puncte de vedere interesante şi coerente, exprimate de specialişti capabili să facă legătura între problematica militară şi cea de politică internaţională. Nefiind competent în chestiunile ce presupun cunoştinţe în domeniul militar, îmi permit doar să observ că Alianţa rămâne activă, preocupată de reconstruirea în Europa (pe alte baze decât înainte de 1991) a unui dispozitiv militar care să-i susţină obiectivele politice.

Dacă ne referim, însă, la aspecte mai generale, s-ar putea enunţa câteva concluzii. Prima ar fi aceea că se continuă procesul început în septembrie 2014, la Newport (Regatul Unit): Alianţa pare să-şi regăsească relevanţa ca organism de apărare colectivă, în condiţiile în care atitudinea Rusiei justifică definirea acesteia drept principala ameninţare la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic. Această evoluţie validează linia adoptată de România, încă de la aderarea sa la NATO.

Apoi, eforturile de consolidare a securităţii la frontiera NATO ne permit să vorbim despre un „flanc estic”. Până nu demult, acest concept era lipsit de consistenţă, dar acum îl putem defini mai clar.  Dezechilibrul Nord-Sud persistă: pe agenda Alianţei, ameninţarea la adresa Poloniei şi Ţărilor Baltice primează în raport cu evoluţiile din zona Mării Negre. Mutaţiile apărute în Sud, după anexarea Crimeei de către Rusia, nu pot schimba o grilă de interpretare strategică consolidată şi - să o recunoaştem - justificată.

Problema Mării Negre va rămâne una dificilă pentru Alianţă, pe termen lung. Nu ne putem aştepta, în actualul context politic şi juridic, la măsuri serioase vizând echilibrarea balanţei de putere, în prezent favorabilă Federaţiei Ruse. România îşi poate propune să valorifice concluziile summitului de la Varşovia, asumându-şi un rol de coagulare a eforturilor celor trei state NATO riverane, dar nu trebuie să ne aşteptăm prea mult de la o asemenea iniţiativă ce depinde, oricum, de aportul naval al Turciei.

Participarea românescă la contingentul multinaţional găzduit de Polonia şi (dacă se confirmă) cea a forţelor poloneze la proiectul similar avansat de România ar constitui o evoluţie benefică. Rămânând la modelul unui flanc răsăritean segmentat într-o zonă de nod şi una de sud, cred că o colaborare de acest tip între cele două ţări ar duce la atenuarea acestei segmentări, mai ales dacă modelul va fi dezvoltat. Desigur, s-ar da consistenţă şi enunţurilor tot mai des formulate la Bucureşti şi Varşovia despre semnificaţia acestei relaţii. Deşi nu cred că în NATO pot exista lideri regionali, e bine să avem state active, cu iniţiativă.

Noi, în Sud, ar trebui să explorăm posibilitatea de a ne întări contactele noastre cu bulgarii şi turcii, inclusiv la nivel academic şi între think tank-urile preocupate de securitate, pornind în principal de la experienţa poloneză, dar şi de la cea a ţărilor baltice. Se ştie că asemenea contacte pot facilita şi relaţia între factorii politici. Cred că aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în relaţia noastră cu ţări precum Republica Moldova şi Ucraina, poate şi Georgia, ale căror preocupări de securitate nu ne lasă indiferenţi. Cu uşoare modificări, ele se aplică şi în cazul Rusiei: fără a se transforma în purtători de mesaj ai guvernului român, aceşti actori pot face mai bine cunoscute aşteptările şi îngrijorările noastre la Moscova.

În fine, să revenim la perspectivele generale ale Alianţei: nu ştim cât de mult s-a discutat, pe culoare, despre viitoarea întâlnire la nivel de ambasadori a Consiliului NATO-Rusia. Cel mai probabil, nimeni nu se aşteaptă la evoluţii rapide: starea „nici parteneriat, nici război rece” decretată de NATO va lăsa loc pentru discuţii de substanţă cu Moscova, în spatele reacţiilor nervoase ce nu au întârziat să apară. În acest moment, însă, Rusia nu pare impresionată: cel mai probabil, până la instalarea noii administraţii americane, în ianuarie 2017, raporturile bilaterale vor stagna. Ceea ce, până la urmă, ar putea fi o veste bună.   

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri