Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un polonez la Bruxelles (I)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Faptul că Polonia a evitat recesiunea şi a înregistrat rate anuale respectabile de creştere economică a reprezentat un argument important în „recrutarea” lui Donald Tusk.

Vizita preşedintelui Iohannis la Varşovia a semnalat intensificarea unui dialog oportun şi necesar între două ţări importante ale flancului estic al Uniunii Europene. În ultimii ani, nevoia de coordonare cu Polonia a fost semnalată de numeroşi exponenţi ai mediilor acedemice şi ai societăţii civile. Adesea, această atracţie a fost corelată cu respectul dobândit, la Bucureşti, de premierul Donald Tusk - de altfel, chiar Victor Ponta l-a nominalizat pe omologul său polonez din acea vreme printre politicienii europeni pe care îi respectă cel mai mult. Mai târziu, desemnarea sa în funcţia de preşedinte al Consiliului European, după scrutinul de anul trecut, a fost foarte bine primită la Bucureşti. Probabil că d-l Tusk, pentru care Ucraina şi chestiunile de securitate regională sunt extrem de importante, poate încuraja, din funcţia sa de la Bruxelles, întărirea cooperării dintre ţara sa şi România.

Pragmatic şi versatil, Donald Tusk este un alergător de cursă lungă în politica poloneză. Faptul că este singurul şef de guvern care şi-a reînnoit mandatul prin alegeri, după prăbuşirea comunismului, vorbeşte de la sine. Mult mai dificil i-a fost, totuşi, să ajungă la putere: ascensiunea a fost lentă, vehiculul politic („Platforma Civică” - PO) a fost asamblat cu greutate, iar în 2005 a existat şi cursa prezidenţială pierdută, la o diferenţă de aproape zece procente, în faţa lui Lech Kaczyński, cel care mai târziu avea să cadă victimă accidentului avaiatic de la Smolensk.

Marea rivalitate din politica poloneză a ultimului deceniu a fost cea care l-a opus pe Tusk fraţilor gemeni Lech şi Jaroslaw Kaczyński. Tusk a părăsit scena poloneză lăsându-şi tabăra în avantaj: două victorii consecutive la alegerile legislative, precum şi succesul unui exponent al PO în scrutinul prezidenţial organizat după tragedia de la Smolensk. 

E greu de spus dacă nu cumva Jaroslaw Kaczyński ar fi fost pe cale să-şi ia revanşa chiar în această toamnă, când sunt programate noi alegeri legislative. Însă, cel puţin potrivit sondajelor de opinie, plecarea lui Tusk la Bruxelles şi învestirea ca prim-ministru a Ewei Kopacz au înlăturat din joc un factor periculos - uzura unui şef de guvern aflat la putere încă din 2007 - şi au permis grupării PO să revină pe primul loc în sondaje.

Este, desigur, o imagine de moment, iar următoarele luni ar putea aduce schimbări. Cert este, însă, că politicile economice precaute şi orientate către piaţa liberă ale cabinetului Tusk sunt considerate un model de succes în Europa Centrală şi de Est, în perioada crizei economice. Faptul că Polonia a evitat recesiunea şi a înregistrat rate anuale respectabile de creştere economică a reprezentat, probabil, un argument important în „recrutarea” lui Tusk pentru o funcţie - aceea de preşedinte al Consiliului European - ce implică responsabilităţi de coordonare a politicilor economice.

Probabil că a contat şi argumentul experienţei în forul ce reuneşte şefii de state şi guverne din UE, premierul polonez fiind, în 2014, cel mai vechi participant la aceste discuţii. În subsidiar, trebuie menţionat că Polonia s-a confruntat cu destule controverse privind cine ar trebui să fie şeful delegaţiei naţionale în Consiliul European, în perioada în care Tusk a coabitat cu preşedintele L. Kaczyński.

S-a vorbit şi s-a scris mult despre inadecvarea unui preşedinte al Consiliului European care să provină dintr-o ţară ce (încă) nu face parte din zona euro. Totuşi, dincolo de obiecţii - mai degrabă nefondate şi uneori deranjante - putem vedea în această decizie un mesaj indirect adresat de liderii UE ţărilor situate în afara uniunii monetare: nu sunt excluse din procesul decizional la vârf pe acest considerent şi nu sunt tratate drept membri de rang secund (se ştie, România şi Bulgaria ar putea denunţa un astfel de tratament, din cauza blocării accesului în spaţiul Schengen).

Oricum, în cazul lui Tusk, opţiunea sa de principiu în favoarea introducerii euro este cunoscută, ea fiind asumată şi de succesoarea sa. Dacă PO câştigă viitoarele alegeri legislative, fixarea unui termen ar putea reveni pe agenda publică. Premierul Ewa Kopacz accentuează, însă, faptul că este nevoie întâi de o analiză a perspectivelor monedei euro, o atitudine prudentă în condiţiile în care populaţia rămâne divizată, iar partidul lui J. Kaczyński (devenit tot mai eurosceptic, în opoziţie) pledează pentru organizarea unui referendum.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri