Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un premiu pentru Matei Vişniec

GALERIE
alexandru calinescu200
  • alexandru calinescu200
- +
Negustorul de începuturi de roman se doreşte a fi, cu chiar cuvintele autorului, un „roman caleidoscopic”, o construcţie complexă ce tatonează mai multe virtualităţi narative. O carte remarcabilă prin inteligenţă epică şi scrisă cu o mână sigură, de romancier experimentat.

Premiul Naţional pentru proză al Ziarului de Iaşi, care va fi înmânat astăzi, face anul acesta figură aparte: el încununează un scriitor care s-a instalat temeinic în două culturi, două literaturi, două limbi. Matei Vişniec a fost, în anii ’70 - ’80, unul dintre protagoniştii Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. După ce a publicat câteva volume de versuri şi şi-a arătat apetenţa pentru teatru, a reuşit, în 1987, să părăsească România lui Ceauşescu şi să rămână în Occident. A stat o scurtă perioadă în Anglia şi apoi s-a stabilit la Paris, unde este ziarist la Radio France Internationale. Paralel, a desfăşurat o activitate literară fecundă, atât în franceză, cât şi în română. Piesele de teatru i-au adus notorietate, printre cele mai cunoscute numărându-se Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Angajare de clovn. A fost jucat în peste 30 de ţări, din SUA în Turcia, din Japonia şi Canada în Liban şi Brazilia. Succesul în teatru nu l-a împiedicat să cultive în continuare romanul şi poezia. Matei Vişniec este unul din cazurile fericite de adaptare la alt spaţiu cultural şi lingvistic, el făcând acum în chip firesc „naveta” literară între Paris şi Bucureşti (după ce în anii ’80 el făcuse o altfel de navetă, ca profesor de şcoală generală, în judeţul Călăraşi…).

Negustorul de începuturi de roman se doreşte a fi, cu chiar cuvintele autorului, un „roman caleidoscopic”, o construcţie complexă ce tatonează mai multe virtualităţi narative. Frazele-prag, cele ce marchează începutul textului, au în această privinţă un rol decisiv: „Prima frază a unui roman trebuie (…) să fie o scânteie care declanşează o reacţie în lanţ… Iată din ce motiv prima frază nu este niciodată una inocentă. Ea conţine în sine, în germene, întreaga poveste, întregul conflict. (…) Prima frază a unui roman trebuie să fie un fel de locomotivă capabilă să tragă după ea tot şirul ulterior de cuvinte, de fraze, de pagini şi de capitole, tot cortegiul de caractere şi toată înlănţuirea de întâmplări şi de metafore”. Personajul care rosteşte aceste vorbe dirijează o agenţie a cărei menire este să furnizeze doritorilor începuturi de roman. Idee ingenioasă, ce este pretextul unor consideraţii pline de miez privind soluţiile la care au recurs romancieri ca Melville, Camus, Mann, Sabato, Céline, Hemingway.

Ar fi o eroare să credem că acest nivel al cărţii lui Vişniec îi interesează doar pe amatorii de subtilităţi teoretice. În primul rând, autorul nu e nicio clipă scorţos ori preţios, iar pe de altă parte se vede uşor că el atinge de fapt o problematică a lecturii de larg interes. Oricum, cartea are mai multe paliere, conţine mai multe romane într-unul singur. Unul dintre ele e povestea, tenebroasă, a unui ins care trăieşte într-un oraş de unde toţi oamenii au dispărut (comentatorii au observat că volumul de poezie al lui Vişniec apărut în 1982 se intitula Oraşul cu un singur locuitor). Altul e o istorie de iubire punctată de o serie de poeme inserate în naraţiune şi dedicate ”Domnişoarei Ri”. Negustorul de începuturi de roman este apoi un roman cosmopolit, în care sunt evocate mari oraşe - Parisul în primul rând - şi cafenele celebre din Praga, Viena, Veneţia; e o înteagă mitologie a cafenelelor, spaţii ale convivialităţii, dar şi spaţii care favorizează, printr-o alchimie misterioasă, actul scrisului. Impresionantă e avalanşa de referinţe cinematografice, atât din filmul hollywoodian, cât şi din cel european, al căror rost este de a arăta care ne sunt condiţionările culturale (un personaj îşi face din America “patria mentală” graţie filmelor). Nu trebuie uitate superbele pagini despre fosta Casă a Scriitorilor din Bucureşti, Casa Monteoru, al cărei farmec indicibil s-a risipit pentru totdeauna şi ale cărei personaje emblematice au trecut, mai toate, în neant. Unde mai pui că scriitorul ne rezervă o surpriză, povestindu-ne cum a fost descoperit, după retrocedarea Casei Monteoru, complicatul... sistem de ascultare pe care Securitatea îl instalase în subsolul clădirii. Mediul literar inspiră şi alte digresiuni ce privilegiază umorul, spre exemplu valul de sinucideri şi proteste generate de faptul că românii n-au luat niciodată premiul Nobel pentru literatură. Ironia vizează aici o adevărată obsesie naţională, pe cât de ridicolă, pe atât de neproductivă.

O carte remarcabilă prin inteligenţă epică şi scrisă cu o mână sigură, de romancier experimentat.

 
Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Al. I. Cuza”, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri