Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un premiu pentru Matei Vişniec

GALERIE
alexandru calinescu200
  • alexandru calinescu200
- +
Negustorul de începuturi de roman se doreşte a fi, cu chiar cuvintele autorului, un „roman caleidoscopic”, o construcţie complexă ce tatonează mai multe virtualităţi narative. O carte remarcabilă prin inteligenţă epică şi scrisă cu o mână sigură, de romancier experimentat.

Premiul Naţional pentru proză al Ziarului de Iaşi, care va fi înmânat astăzi, face anul acesta figură aparte: el încununează un scriitor care s-a instalat temeinic în două culturi, două literaturi, două limbi. Matei Vişniec a fost, în anii ’70 - ’80, unul dintre protagoniştii Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. După ce a publicat câteva volume de versuri şi şi-a arătat apetenţa pentru teatru, a reuşit, în 1987, să părăsească România lui Ceauşescu şi să rămână în Occident. A stat o scurtă perioadă în Anglia şi apoi s-a stabilit la Paris, unde este ziarist la Radio France Internationale. Paralel, a desfăşurat o activitate literară fecundă, atât în franceză, cât şi în română. Piesele de teatru i-au adus notorietate, printre cele mai cunoscute numărându-se Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Angajare de clovn. A fost jucat în peste 30 de ţări, din SUA în Turcia, din Japonia şi Canada în Liban şi Brazilia. Succesul în teatru nu l-a împiedicat să cultive în continuare romanul şi poezia. Matei Vişniec este unul din cazurile fericite de adaptare la alt spaţiu cultural şi lingvistic, el făcând acum în chip firesc „naveta” literară între Paris şi Bucureşti (după ce în anii ’80 el făcuse o altfel de navetă, ca profesor de şcoală generală, în judeţul Călăraşi…).

Negustorul de începuturi de roman se doreşte a fi, cu chiar cuvintele autorului, un „roman caleidoscopic”, o construcţie complexă ce tatonează mai multe virtualităţi narative. Frazele-prag, cele ce marchează începutul textului, au în această privinţă un rol decisiv: „Prima frază a unui roman trebuie (…) să fie o scânteie care declanşează o reacţie în lanţ… Iată din ce motiv prima frază nu este niciodată una inocentă. Ea conţine în sine, în germene, întreaga poveste, întregul conflict. (…) Prima frază a unui roman trebuie să fie un fel de locomotivă capabilă să tragă după ea tot şirul ulterior de cuvinte, de fraze, de pagini şi de capitole, tot cortegiul de caractere şi toată înlănţuirea de întâmplări şi de metafore”. Personajul care rosteşte aceste vorbe dirijează o agenţie a cărei menire este să furnizeze doritorilor începuturi de roman. Idee ingenioasă, ce este pretextul unor consideraţii pline de miez privind soluţiile la care au recurs romancieri ca Melville, Camus, Mann, Sabato, Céline, Hemingway.

Ar fi o eroare să credem că acest nivel al cărţii lui Vişniec îi interesează doar pe amatorii de subtilităţi teoretice. În primul rând, autorul nu e nicio clipă scorţos ori preţios, iar pe de altă parte se vede uşor că el atinge de fapt o problematică a lecturii de larg interes. Oricum, cartea are mai multe paliere, conţine mai multe romane într-unul singur. Unul dintre ele e povestea, tenebroasă, a unui ins care trăieşte într-un oraş de unde toţi oamenii au dispărut (comentatorii au observat că volumul de poezie al lui Vişniec apărut în 1982 se intitula Oraşul cu un singur locuitor). Altul e o istorie de iubire punctată de o serie de poeme inserate în naraţiune şi dedicate ”Domnişoarei Ri”. Negustorul de începuturi de roman este apoi un roman cosmopolit, în care sunt evocate mari oraşe - Parisul în primul rând - şi cafenele celebre din Praga, Viena, Veneţia; e o înteagă mitologie a cafenelelor, spaţii ale convivialităţii, dar şi spaţii care favorizează, printr-o alchimie misterioasă, actul scrisului. Impresionantă e avalanşa de referinţe cinematografice, atât din filmul hollywoodian, cât şi din cel european, al căror rost este de a arăta care ne sunt condiţionările culturale (un personaj îşi face din America “patria mentală” graţie filmelor). Nu trebuie uitate superbele pagini despre fosta Casă a Scriitorilor din Bucureşti, Casa Monteoru, al cărei farmec indicibil s-a risipit pentru totdeauna şi ale cărei personaje emblematice au trecut, mai toate, în neant. Unde mai pui că scriitorul ne rezervă o surpriză, povestindu-ne cum a fost descoperit, după retrocedarea Casei Monteoru, complicatul... sistem de ascultare pe care Securitatea îl instalase în subsolul clădirii. Mediul literar inspiră şi alte digresiuni ce privilegiază umorul, spre exemplu valul de sinucideri şi proteste generate de faptul că românii n-au luat niciodată premiul Nobel pentru literatură. Ironia vizează aici o adevărată obsesie naţională, pe cât de ridicolă, pe atât de neproductivă.

O carte remarcabilă prin inteligenţă epică şi scrisă cu o mână sigură, de romancier experimentat.

 
Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Al. I. Cuza”, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri