Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
"Modelarea" opiniei publice a devenit un instrument important în plan geopolitic.
Pe 24 iulie Nikkei, cel mai mare grup media din Japonia, a anunţat public la Tokyo cumpărarea prestigiosului cotidian Financial Times, pentru o sumă considerabilă: $1,3 miliarde. Într-o perioadă în care ziarele sunt pe post de paria pentru investitori suma plătită, echivalentul a de 2,5 ori veniturile realizate de cotidian anul trecut, este în egală măsură impresionantă şi surprinzătoare. Prin această ofertă japonezii l-au bătut, pe ultima sută de metri, pe celălalt competitor, grupul german Axel Springer. Însă, trebuie spus că şi FT, ajuns la venerabila vârstă de 127 de ani, este o publicaţie cu totul specială. Şi nu doar datorită hârtiei distinctive utilizate, galben-roz, pe care este tipărit. Alături de Wall Street Journal sau de săptămânalul The Economist, se numără, cu siguranţă, printre cele mai importante şi mai influente nume din presa de afaceri la nivel mondial, cu ediţii separate în America, Germania şi în Asia, la Hong Kong. Comentariile şi analizele publicate în ziar, nu doar pe teme economice, ci şi pe cele politice, au un impact global. Şi nu rareori FT este unul dintre canalele preferate atunci când anumite instituţii, precum Comisia Europeană, de pildă, doresc să transmită public pe un circuit informal mesaje pe care nu le pot spune oficial. În fine, ca o ultimă observaţie, prestigiul, integritatea şi solida independenţă editorială au făcut din FT unul dintre canalele media preferate de către cei care doreau să facă dezvăluiri majore din zona economică sau politică, de la cazuri de corupţie, la abuzuri de autoritate.
În acest context, schimbarea proprietarului unui cotidianului atât de prestigios nu putea să nu stârnească valuri pe plan mondial. Iar preluarea sa de către o corporaţie japoneză a fost privită ca o surpriză. Deşi Nikkei publică nu doar cel mai mare ziar de afaceri din Japonia, Nihon Keizai Shimbun, cu un tiraj de 3 milioane de exemplare, ci şi indexul bursier de la Tokyo, Nikkei 225, grupul media este relativ puţin cunoscut pe plan internaţional. Şi, bineînţeles, întotdeauna când se întâmplă astfel de lucruri principala întrebare este aceea dacă independenţa editorială va fi în vreun fel afectată. La prima vedere întrebarea pare oarecum forţată. Japonia este o ţară cu o democraţie consolidată, cu o industrie mass media dezvoltată şi independentă. Cu toate acestea, unii comentatori sunt mai precauţi reliefând tradiţiile jurnalistice foarte diferite existente în Occident, mai ales în spaţiul anglo saxon, şi în Japonia unde pe de o parte accesul ziariştilor în zona guvernamentală este blocat, chiar cu acordul instituţiilor media, dacă nu sunt afiliaţi sistemului de cluburi de presă de acolo ("kisha clubs"), iar pe de altă parte aceştia sunt mai rezervaţi în a ataca chestiuni controversate. A mai pus gaz peste foc şi o remarcă nefericită a ministrului japonez al economiei care a declarat, comentând preluarea FT de către Nikkei, că de acum înainte vor fi relatări mai corecte asupra politicilor şi iniţiativelor adoptate de guvernul Abe.
Toate aceste discuţii arată cât de delicată e intersecţia între mass media şi mediile politice şi de afaceri la nivel global. Mai ales într-o perioadă în care e pus fundamental în discuţie chiar modelul de afaceri, bazat pe publicitate, care a făcut posibilă timp de zeci de ani funcţionarea presei, televiziunii, radioului. Sigur, în România, aceste gen de nuanţe par mai degrabă ridicole în condiţiile în care cel puţin două canale tv de ştiri naţionale şi o mulţime de ziare şi televiziuni locale nu sunt altceva decât un fel de măciuci mediatice în mâinile patronilor. Distorsionând pe faţă faptele şi recurgând la atacuri suburbane ori de câte ori interesele acestora din urmă o cer. Ce mai rămâne din ideea de jurnalism e greu de spus. Însă trebuie spus că, nu doar la noi, independenţa media este sub asalt. "În vremuri mai bune pentru ziare Financial Times ar fi fost vândut doar "peste cadavrul meu", declara Marjorie Scardino, fost preşedinte al grupului Pearson, care a deţinut timp de 60 de ani ziarul, la aflarea veştii privind vânzarea către Nikkei. Fără independenţă economică, independenţa editorială este iluzorie. Iar deocamdată nu au fost identificate soluţii economice viabile, de fond, pentru mass media în ansamblu. Chiar dacă unele nume fanion, precum Financial Times, The Economist sau Wall Street Journal, sunt totuşi profitabile. Este motivul pentru care chiar este nevoie de o televiziune publică, bineînţeles reformată, mai ales în condiţiile unei pieţe de publicitate aât de restrânse, aşa cum este cea din România. O ideea din păcate foarte puţin acceptată la noi şi în spaţiul media, şi în cel politic.
Însă discuţia merită abordată într-un context mai general. "Modelarea" opiniei publice a devenit un instrument important în plan geopolitic, chiar cu implicaţii militare cum s-a văzut recent în Ucraina. În ciuda crizei, Moscova continuă să cheltuiască sume considerabile pe propagandă. Canalul RT (fostul Russia Today) este acum disponibil prin mai toate hotelurile si aeroporturile de pe planetă unde, nu rareori, CNN lipseşte. La fel, reţeaua online Sputnik, agenţiile de ştiri specializate finanţate de ruşi sunt şi ele extrem de active. Chinezii chetuiesc încă şi mai mult în această zonă. Câteva miliarde de dolari pe an. Trebuie să realizăm că modelul de jurnalism occidental, incisiv, incomod pentru autorităţi, bazat pe valori profesionale solide, care este o componentă esenţială a ceea ce numim democraţia liberală, nu este un dat pentru eternitate. Ba chiar este destul de vulnerabil în acest moment în care trece prin mari dificultăţi economice. Să ne imaginăm cum ar arată o lume în care canale media importante globale sau naţionale ar fi controlate de China, de pildă. O ţară în care YouTube, Facebook, Twitter, GMail sunt interzise şi peste 300 de mii de cenzori "curăţă" non-stop postările celor care folosesc Internetul în interiorul ţării. Un exemplu de dată recentă este alergia Beijing-ului faţă tricourile şi genţile inscriţionate "T.S. 1989" pe care Taylor Swift, o solistă foarte la modă în acest moment, intenţionază să le lanseze în China cu prilejul turneului de concerte pe care urmează să îl întreprindă în curând acolo. Sunt iniţialele numelui ei şi anul naşterii, 1989. Însă Beijingul vede aici o trimitere la masacrul din 4 iunie 1989 din Piaţa Tiananmen. Atât de mari sunt sensibilităţile autorităţilor faţă de astfel de mesaje "subversive", încât au interzis chiar şi combinaţiile de numere 6,4 şi 89 pe postările din reţelele sociale, după relatează The Guardian.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |