Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Vi s-au umplut buzunarele cu bani? După integrarea în UE, salariile ieşenilor s-au dublat

GALERIE
bani1
  • bani1
- +

Chiar dacă faţă de anul 2006 venitul mediu net din judeţ a crescut de aproape două ori (cu 88%), Iaşul stă mult mai prost la acest capitol decât alte judeţe. "Vestea bună" este că am depăşit în clasament Bacăul şi Galaţiul, judeţe care în urmă cu opt ani surclasau Iaşul.

Iaşul şi-a adjudecat de aproape trei ani de zile poziţia a 11-a la nivel naţional, la capitolul salariu mediu net. În ultima perioadă, judeţul Iaşi a ajuns să „cocheteze” cu onorantul loc nouă, poziţie deţinută timp de două luni luni consecutiv în intervalul august-septembrie 2013. Faţă de anul 2006, venitul mediu net din judeţul Iaşi pe anul trecut este cu 88% mai ridicat. Aşa indică datele Institutului Naţional de Statistică, consultate şi analizate de „Ziarul de Iaşi”.

„Garantat, fondurile europene au avut un anumit rol în acest sens. Nu trebuie uitat că Iaşul fiind declarat «pol de creştere» economică a beneficiat de 125 milioane de euro finanţare. Este acea investiţie privată, Palas. La fel este investiţia privată Delphi. Este un trend pozitiv şi nu putem decât să ne bucurăm. Ar trebui inclusă ca strategie naţională această cerinţă, absorbţia fondurilor structurale”, crede Neculai Viţelaru, preşedintele Patronatului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM).

Cu un an înainte de integrarea României în Uniunea Europeană, în anul 2006, salariul mediu net calculat de INS pentru judeţul Iaşi era de 792 lei de persoană. Cu acest indicator, Iaşul ocupa un neverosimil loc 18 la nivelul întregii ţări, deloc meritoriu pentru un judeţ cu pretenţii la statutul de capitală regională. În top 10 cele mai ridicate retribuţii nete, municipiul Bucureşti (1.142 lei/persoană), Ilfov (1.012 lei/persoană) şi judeţul Gorj (965 lei/persoană) dominau autoritar clasamentul. În urma acestora se situau la acea dată judeţele Constanţa, Cluj, Prahova şi Argeş. Judeţul Iaşi era depăşit la acest capitol în top şi de judeţele Bacău (845 lei/persoană), locul 12 la nivel naţional, şi Galaţi (834 lei/pers.), ultimul situat cu patru poziţii deasupra Iaşului. Comparativ cu media naţională (866 lei/persoană), salariul mediu net obţinut de un ieşean în anul 2006 era mai scăzut cu 9,34 puncte procentuale.

2007, cel mai bun an pentru Iaşi

Conform datelor INS, accederea României în UE a avut consecinţe benefice asupra cuantumului salariului mediu net. Astfel, faţă de anul precedent, în 2007 indicatorul a crescut la nivelul întregii ţări cu 20,32%, până la valoarea de 1.042 lei/persoană. Iaşul se poate lăuda în anul 2007 cu cea mai mare creştere a cuantumului salariului mediu net, de 26,26% comparativ cu anul precedent, respectiv cu aproximativ 6 puncte procentuale în plus faţă de media naţională. Salariul mediu net în judeţul Iaşi a urcat de la 792 la 1.000 lei de persoană, înregistrâdu-se o ascensiune de şapte poziţii în top, până pe poziţia 11. Dacă primele două locuri sunt „bătute în cuie”, Bucureştiul şi Ilfovul fiind omniprezente în fruntea ţării, faţă de anul 2006 clasamentul a suferit vizibile mişcări de trupe: Dâmboviţa a părăsit top 10, iar Bacăul s-a instalat în fotoliul rezervat „performerelor”, pe locul nouă la nivel naţional. În anul 2007, diferenţa dintre Bacău şi Iaşi scăzuse până la valoarea de 18 lei, după ce în urmă cu un an „distanţa” era de circa trei ori mai mare, de 53 lei. Iaşul a reuşit în decursul unui an să remonteze şi „handicapul” faţă de celălalt judeţ din Moldova care îl depăşea în clasament. Dacă Galaţiul avea în anul 2006 un salariu mediu net mai consistent cu 42 lei faţă de valoarea consemnată în Iaşi, la un an distanţă, un ieşean câştiga în medie cu trei lei mai mult decât un locuitor al judeţului Galaţi, indică datele INS. De asemenea, în urmă cu şapte ani, Iaşul privea de sus judeţele Sibiu şi Braşov, ocupantele locurilor 14 şi 16. În ciuda creşterii spectaculoase din anul 2007, retribuţia medie netă a Iaşului rămânea cu 4,2% în urma indicatorului consemnat la nivelul întregii ţări (1.042 lei/persoană).

Anul în care am depăşit "cu trei lei" Bacăul

Şi în anul imediat următor, salariul din Iaşi a crescut la fel de spectaculos, cu aproximativ o pătrime faţă de anul 2007, dar cu 0,3 puncte procentuale mai puţin decât media la nivel naţional. Cu o leafă medie netă ajunsă la valoarea de 1.257 lei de persoană, Iaşul a reuşit să urce un loc în topul naţional până pe locul 10, devansându-şi şi principalul „rival” din Moldova, judeţul Bacău. Diferenţa dintre cele două judeţe care îşi disputau supremaţia în regiune era de trei lei în plus în favoarea ieşenilor.
Comparativ cu anul precedent, în anul 2009, creşterea cuantumului salarial net s-a diminuat la nivel naţional de aproximativ şase ori, datele INS indicând o diferenţă în plus la venit de doar 3,97%. La acest capitol, în anul respectiv, Iaşul a înregistat o creştere peste media naţională, de 4,22%, dar la acest indicator judeţul a ocupat abia poziţia a 25-a la nivelul întregii ţări. În consecinţă, Iaşul a pierdut două locuri faţă de topul precedent, clasându-se pe locul 12 la capitolul salariu mediu net. În aceeaşi perioadă, Braşovul a intrat la „masa bogaţilor” în top 10, iar judeţele Bacău şi Sibiu au surclasat Iaşul „la mustaţă”. După „exilul” de un an în afara "top zece", Iaşul a ajuns în anul 2010 înapoi pe poziţia câştigată în urmă cu doi ani. 1.322 lei a fost atunci valoarea salariului mediu net.

De pe locul 14 în 2006, Sibiul a urcat pe locul 4 anul trecut

În următorii trei ani, Iaşul a „îngheţat” pe locul 11 în clasamentul naţional, valoarea salariului mediu net crescând cu 1,51 şi 2,16% faţă de datele pe anul precedent, dar sub media înregistrată la nivelul întregii ţări. În anul 2011, retribuţia medie netă calculată de INS pentru judeţul Iaşi era de 1.342 lei de persoană, iar în 2012 valoarea indicatorului creştea cu 29 lei. În perioada 2011-2012, Clujul, Sibiul, Braşovul ori Constanţa au raportat creşteri superioare indicatorului din judeţul Iaşi. Tendinţa s-a menţinut şi pe parcursul anului 2013, astfel că topul se prezintă în felul următor: pe primele două locuri, la mare distanţă de principalele urmăritoare, se situează municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, acolo unde salariul mediu net ajunge la valoarea de 2.263, respectiv 1.920 lei de persoană. „Medalia de bronz” a revenit în anul 2013 judeţului Cluj (1.736 lei/persoană), valoarea salariului mediu net ridicat de un clujean fiind cu doar patru lei mai mult faţă de judeţul situat imediat sub podium, Sibiu. Pe locul 11 este Iaşul, în medie, un locuitor al judeţului ridicând la capătul unei luni de muncă 1.491 lei net. Bacăul, odinioară „fruntaş” a ajuns abia pe poziţia 21. Dacă în anul 2006, judeţul Bacău devansa Iaşul cu 53 lei la acest capitol, la distanţă de şapte ani de la acel moment, un ieşean câştigă în medie cu 188 lei net în plus faţă de un locuitor al judeţului Bacău.

"Prima" de sărbători, săracă la Iaşi

În primele luni din 2013, Iaşul a stagnat pe locurile 11-12, iar în intervalul august-septembrie al aceluiaşi an a deţinut chiar poziţia a noua în clasamentul la nivel naţional. Neculai Viţelaru consideră cifrele superioare înregistrate la acest indicator în a doua parte a anului drept consecinţa virării sumelor din proiectele cu finanţare europeană. „Au fost finalizări de proiecte şi ştiţi toţi au amânat plăţi iar către final trebuie să îţi dea toată suma restantă. Politehnica a aplicat, Agronomia a aplicat, cam toate instituţiile de învăţământ superior au aplicat pe aceste fonduri. De asemenea, şi firmele private au accesat astfel de fonduri. Când este acest deadline-ul la proiect, atunci trebuie să plătească toate datoriile. Până atunci, mai sunt lămuriri, clarificări”, a spus preşedintele Patronatului pentru IMM-uri. „Căderea brumei” a coborât cu un loc Iaşul până pe zece, iar în decembrie s-a ajuns ca valoarea salariului mediu net să situeze judeţul la trei poziţii în urma primelor zece clasate. Dacă în cazul unor judeţe „prima” de sărbători a fost consistenţă, influenţând valoarea retribuţiei medii cu până la 200 lei faţă de perioada obişnuită a anului, în judeţul Iaşi creşterea indicatorului din decembrie 2013 faţă de luna precedentă a fost de 33 lei. Astfel, Iaşul a încheiat anul trecut cu o valoare a salariului mediu net de 1.583 lei. În prezent, conform cifrelor date publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, retribuţia salarială medie netă din Iaşi ajungea în luna mai a acestui an la valoarea de 1.535 lei.

Pentru un judeţ fără resurse şi infrastructură, "stăm bine"

Directorul Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Iaşi, Paul Butnariu, consideră că plasarea Iaşului în imediata vecinătate a topului 10 naţional este o performanţă notabilă, având în vedere „carenţele” judeţului la capitolele investiţii şi resurse. „Iaşul este clasat încă destul de sus dacă ne raportăm la investiţiile din judeţ sau la resursele naturale deţinute. Spre exemplu, apa este adusă de la 100km, iar materialele de construcţie de la aproape 200km. Rezultatele noastre sunt superioare, având în vedere că ne comparăm cu judeţe care deţin importante resurse naturale. Gorjul este un judeţ energetic, are foarte multe resurse, mai ales minerale. Argeşul şi Braşovul sunt două judeţe unde industria este foarte activă, iar Constanţa să nu uităm că este portul României”, a declarat „Ziarului de Iaşi” oficialul CCI Iaşi. Butnariu consideră că Iaşul se poate lăuda cu o forţă de muncă bine educată şi specializată şi implicit salariile sunt mai ridicate faţă de nivelul întregii Moldove. Şeful CCI Iaşi crede că „motorul” de dezvoltare al judeţului sunt domeniile IT, cercetarea şi industria electrotehnică. De asemenea, Butnariu a indicat că judeţul Iaşi, spre deosebire de restul Moldovei, are numeroase unităţi economice care produc valoare adăugată, menţionând între altele societăţile Antibiotice SA, Electra şi BMT. Despre aceastea, oficialul Camerei de Comerţ Iaşi spune că „sunt firme care produc bunurile finite ce înglobează în procesul de creaţie atât partea de cercetare cât şi tehnologia”. „Este evidentă dezvoltarea industrială a Iaşului faţă de anii anteriori. Judeţul a crescut pentru că unele domenii de activitate din Iaşi au ştiut să se reorienteze pe perioada crizei economice. Spre exemplu, domeniul IT”, a spus Butnariu. Totuşi, este loc de mai bine, crede acesta. Una din marile probleme ale judeţului, dar şi al Regiunii de Nord-Est, este lipsa investiţiilor străine, a indicat şeful CCI Iaşi. Un alt aspect adus în discuţie de Butnariu este lipsa investiţiilor în infrastructură şi mai ales faptul că nu există o voinţă politică în acest sens pentru a avea speranţe în viitorul apropiat. „Nu avem aproape nicio investiţie majoră în infrastructură. Abia acum se lucrează la Aeroport. Investitorii străini ar veni la Iaşi fiindcă este o zonă cu forţă de muncă calificată. Totuşi, deplasarea materiilor prime şi mai ales distribuirea produselor finite în lipsa infrastructurii îi descurajează din start”, a spus în încheiere Butnariu.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri