vineri, 29.03.2024
Scurta, lista graviteaza semantic in jurul termenului stagnare, celelalte fiindu-i relativ sinonime. Stagnare e cel mai acoperitor, intrucit ceea ce s-a petrecut sub semnul Thaliei in ultimele 12 luni nu a fost nicidecum mai spectaculos decit durata anterioara. Constatare anticipabila, caci teatrul romanesc face parte din categoria acelora care preiau imediat tendintele si convulsiile mediului social-politic in care exista. Din pacate, raportarea mimetica la societatea in care functioneaza nu se face preponderent estetic, ceea ce ar fi dezirabil, ci, in primul rind, din punct de vedere al culturii organizationale. Cu alte cuvinte, la asa un mediu public, asa teatru! Sociologic, situatia e explicabila: establishment-ul autohton il conserva covirsitor pe cel antedecembrist, fiind in continuare majoritar de stat, adica dependent de guvern si politic. Absenta reformelor, a unor programe consistente, cu bataie mai lunga in privinta initiativelor independente, preferinta pentru un sistem salarial ce nu incurajeaza concurenta profesionala, ci linistea sindicala au lasat teatrul nostru in siajul unor trenduri caracteristice mai degraba trecutului. Reducerile bugetare severe practicate de azi pe miine in 2011 si aplicate si companiilor teatrale fara o analiza de fond a domeniului au insemnat comasarea unor institutii, inghetarea cheltuielilor, reduceri de personal, blocarea schemelor de angajati, plafonarea salariilor, adica o functionare la nivel de avarie, necompetitiva, nestimulativa. Cu rare exceptii, evenimentele centrale ale platformelor artistice au ramas premierele si festivalurile, unele reusite, altele realizate din inertie. Putine sint institutiile care isi contureaza un profil net, individualizindu-se printr-o misiune artistica asumata, de la care nu se abat. Intr-un clasament scurt al fruntasilor includ fara ezitare Teatrul Odeon, care a celebrat 100 de ani de la primul spectacol pe scena actuala, Teatrul National Sibiu, Teatrul National Timisoara, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca.
Regizorul, unicul garant al succesului
Managerii continua alergatul dupa nume sonore ale regiei, pe care se straduiesc sa le aseze pe afis. Indiferent de costuri, considerind regizorul unicul garant al succesului. Scena romaneasca se mentine tot in zona unui teatru al regiei, al artei regizorale practicate ca reinterpretare. Privind in urma, hiperactivii ultimului an sint Alexandru Dabija, Radu Afrim, Tompa Gabor, Alexander Hausvater si, surpriza, tinarul Alexandru Mazgareanu. Mihai Maniutiu si-a luat, inspirat si la timp, un an sabatic. Breasla directorilor de scena a inregistrat si pierderi irecuperabile, prin trecerea in amintire a lui Liviu Ciulei si Alexandru Tocilescu, ambii protagonisti ai unor capitole consistente ale teatrului nostru contemporan, trecind din salile de repetitie in paginile istoriei teatrale. Intr-un peisaj national monoton sub aspectul formulelor estetice, dominat, cum ziceam, de regia ca operatiune creativa de reinterpretare, unica alternativa viabila practicata de ceva stagiuni e teatrul documentar. Au ilustrat-o cu brio in continuare Gianina Carbunariu, Ana Margineanu, Peca Stefan, Bogdan Georgescu, adepti ai unui teatru emanat de realitate, realizat prin documentarea societatii in punctele ei nevralgice. Un gen de teatru verbatim, de genul celui promovat la scoala de scriitura dramatica de la Royal Court, prin care au trecut si ai nostri tineri artisti.
Aprecierea succesului - pe principii centraliste
Cum e apreciat succesul in teatrul romanesc? In continuare, pe principii centraliste. Cel mai rivnit indicator e intrarea pe lista nominalizarilor la premiile UNITER, gala raminind un etalon al aprecierii profesionale. Doar ca si palmaresul sau s-ar cere ajustat, in acord cu realitatile. De pilda, acordind mai multa atentie tinerilor creatori si inovatiilor si mai putin ori deloc productiilor de teatru TV si radiofonic. Si o selectie in Festivalul National de Teatru face bine, atestind calitatea produsului scenic in discutie si a realizatorilor implicati. Adaugati la fisa de evaluare cronicile favorabile, premiile, numarul de spectacole, de spectatori, participari la festivaluri in tara si strainatate. Si daca am ajuns la cuvintul strainatate, cum s-o fi vazut teatrul nostru in 2011 in afara granitelor? Sters! Eforturile Institutului Cultural Roman sint laudabile, dar nu au atins inca nivelul cinematografiei, dansului contemporan ori artelor vizuale, desigur genuri mai usor transportabile la export. In absenta vreunui plan national coerent de promovare a produselor teatrale peste hotare, participarile internationale sint mai degraba rezultatul unor eforturi institutionale ori gesturi individuale decit expresia dorintei oficialitatilor de a ajusta imaginea Romaniei pe canale culturale.
Publicatii si titluri noi
De semnele perene ale unei arte efemere s-au ocupat doua publicatii de specialitate, „Teatrul Azi" si „Scena.ro", mentinind vie partea de dialog teoretic si analiza a ceea ce se intimpla pe scenele noastre si aiurea. Imbucurator, citeva titluri noi au imbogatit rafturile consacrate teatrologiei, cele mai numeroase, editate de Fundatia „Camil Petrescu", care are colectii specializate. Din pacate, Unitext, editura asociatiei profesionale, a facut-o mai putin, la fel Cartea Romaneasca; colectia FNT, lansata si intretinuta in mandatul Cristinei Modreanu, s-a oprit si ea dupa citeva lucrari de referinta, traduceri din bibliografia obligatorie a domeniului. Titluri de nisa, cele consacrate Thaliei nu devin bestseller-uri, dar sint indispensabile. La fel de necesare sint un dictionar al teatrului romanesc ori o enciclopedie, obligatoriu bilingve, care sa ofere material informativ esential.
Succintul meu survol retrospectiv indica o concluzie unica: nimic senzational in teatrul romanesc al anului trecut. Iar pe post de proiectie: nadejdea ca recesiunea nu va urca rampa!
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |