*septembrie 2009
Interviu online cu psihiatrul Serban Turliuc
Data publicarii: 29/09/2009
Serban Turliuc, directorul medical al Spitalului Socola, a fost prezent in redactia "Ziarului de Iasi" si a raspuns intrebarilor cititorilor.Cititi interviul complet.
 |
| Serban Turliuc, directorul medical al Spitalului Socola |
Cu citeva luni in urma un elev in virsta de 13 ani, elev premiant la Colegiul Negruzzi si-a ucis mama, profesoara cunoscuta in Iasi. Saptamina trecuta, un locuitor din Raducaneni, diagnosticat cu tulburari psihice, a ucis doi vecini cu lovituri de cutit. Dincolo de senzationalul acestor istorii, cazurile aduc in discutie o problema prea putin aflata pe agenda publica: sanatatea mintala a romanilor si sistemul romanesc de sanatate mintala. Mai multe studii arata ca romanii sint printre popoarele cu cea mai subreda sanatate mintala din Europa, insa aceasta tema continua sa fie ignorata de autoritati. Tulburarile psihice sint considerate inca o rusine - desi ar trebui considerate ca toate celelalte afectiuni si tratate - iar persoanele cu tulburari mintale sint marginalizate de societate. Pe de alta parte, stresul cotidian, accentuat de criza economica, cresc numarul celor care isi gasesc remediul in cabinetul psihiatrilor si psihologilor. Despre toate aceste probleme am discutat joi, 1 octombrie, cu psihiatrul Serban Turliuc, directorul medical al Spitalului Socola.
Junelu: Nu s-ar putea face un control generalizat la toata populatia o data pe an in luna de nastere ca si de exemplu controlul sanatatii(singe si urina)?Am vedea si descoperi multi oameni cu probleme mintale si poate am salva niste victime potentiale. Dar stiu nu sunt bani,sanatate n-are bani etc. Ramane o idee de viitor.
Serban Turliuc: Propunerea dvs. face parte din categoria interventiilor active de preventie a medicinii. Piedica pe care o are psihiatria pentru a face acest lucru este constituita de o reglementare sociala, altminteri fireasca, numita Legea sanatatii mintale. Ea precizeaza ca interventia specialistului poate fi realizata doar dupa obtinerea consimtamintului clientului. O solutie la ideea dvs. ar fi actiuni de desensibilizare si destigmatizare in masa, la nivelul intregii populatii, gindita de asa maniera incit ele sa o incurajeze spre solicitarea evaluarii
Laura: Domnule Serban Turliuc, cind recomandati ca o persoana sa se prezinte la medicul psihiatru sau cind trebuie indrumata la psihiatru de catre familie? Dupa ce simptome? Cred ca sint multi oameni care nu stiu ca au anumite tulburari si considera ca sint ei mai "ciudati.
Serban Turliuc: Starea de sanatate psihica include o paleta larga de manifestari comportamentale, care pot face individul destul de diferit de grupul caruia apartine.
Patologia psihica semnifica modificari intense sau de durata ale comportamentului anterior, care reduc semnificativ capacitatea de adaptare a individului la solicitarile realitatii. Familiei ii este atrasa atentia, de obicei, de intensitatea modificarilor, cind ea ajunge sa nu mai recunoasca in noul comportament, patologic, individul de dinaintea debutului. Al doilea factor, cel al duratei, este de obicei mai greu sesizat de aceasta, pentru ca schimbarea se instaleaza lent, progresiv si progredient, lasind astfel timp pentru aparitia obisnuintei sau adaptarii la schimbarea survenita. Un exemplu pentru criteriul durata, demn de luat in considerare, ar fi cel al unei patologii in ascensiune, cuprinsa sub titulatura generoasa de "depresie". Acest criteriu este cel al persistentei unei stari dispozitionale de tristete intensa si de inhibare a comportamentului de relatie pentru o perioada de doua saptamini. Nici patologia cu frecventa mai redusa sau stagnanta nu este lipsita de simptome observabile de familie. Respectarea celor doua criterii, a intensitatii si duratei, reprezinta un criteriu tehnic de care familia se poate servi pentru orice tulburare psihica, din orice sector al acesteia, pentru ca familia sa poata decide masura solicitarii unei evaluari specializate.
Cristina: Care sint simptomele clare ale unei depresii? In Romania, oamenii confunda adesea depresia cu starea de tristete si o considera "normala", nu o trateaza, iar asta poate duce la agravarea afectiunii si la blocarea in evolutie a persoanelor respective. Care este sfatul Dvs si care sint simptomele?
Serban Turliuc: Depresia, ca stare sufleteasca, este intr-adevar o intensificare a tristetii. Tristetea este unul din cei doi poli ai starii noastre dispozitionale, poli care variaza in directa legatura cu o serie de factori si conditii. In strinsa legatura cu dispozitia se afla luminozitatea, lumina fiind unul dintre cele mai puternice stimulente pentru organismul uman. Puteti sesiza cu usurinta cum tristetea se instaleaza in sufletul nostru, fara a regasi in realitate o cauza care sa o provoace, ea aparind doar atunci cind in mod consecvent cerul este innorat. Relatia cu luminozitatea este usor de sesizat de catre cel car este interesat de starea lui sufleteasca. Depresia, in schimb, reprezinta o intensificare a tristetii, care nu se mai supune atit de mult influentei externe, ea persistind durate mai lungi de doua saptamini de la momentul aparitiei. Tabloul simptomatologic al depresiei poate fi foarte variat, oscilind functie de cauza si descriind destul de numeroase forme clinice. Fundamentul insa pleaca de la o stare dispozitionala negativa persistenta, care duce la scaderea semnificativa a vietii de relatie, la scaderea performantelor intelectuale, a elanului vital, a placerii de a trai si de resimti bucuria. Aceasta poate ajunge pina la simptome grave, de tipul perceptiilor fara obiect (halucinatii) sau idei rupte de realitate (delirante): de devalorizare, de incapacitate, de inutilitate, de autoinvinovatire, de persecutie si nu in ultimul rind a ideilor de suicid.
Recomandarea mea este de a consulta un profesionist din domeniu, in clipa in care constatati ca starea dispozitionala ramine colorata negativ durate mai mari de doua saptamini.
Cristi H: Unde se poate prezenta la medic cineva care simte ca are nevoie de ajutorul unui psihiatru, dar nu doreste sa mearga la Socola pentru ca ii este frica sa nu fie considerat nebun si nici nu are bani de cabinet privat?
Serban Turliuc: La centrele de sanatate mintala, cu bilet de trimitere de la medicul de familie. CSM "Lascar Catargi" si CSM "Gelerter.
Silviu: Am o cunostinta diagnosticata cu tulburari psihice, de meserie profesoara. A stat internata de mai multe ori la Socola, unde era sedata pina devenea o leguma, insa nimeni nu se ocupa de ea in rest, in afara de vizitele de rutina ale medicilor. Este inuman sa stai saptamini in sir intr-un salon de 20 de persoane, care mai grave decit altele, si sa nu primesti decit sedative. In rest, nici un sfat, nici o consiliere, nici un program de psihoterapie, de ergoterapie sau de alte activitati sociale. Ca sa nu mai spun ca dupa spitalizare, nimeni nu se mai ocupa de ea, nici o institutie nu o monitorizeaza sa isi ia medicatia. Rudele nu sint educate cum sa aiba grija de ea, nu stiu ce sa o sfatuiasca sau cind sa o duca iar la medic, si de fiecare data ajunge sa fie dusa la spital doar in faze grave. Este normal? Ca director medical ce planuri aveti dvs si spitalul Socola pentru a schimba aceste practici, pentru ca persoanele sa fie bine ingrijite atit in spital cit si dupa spitalizare, iar familiile sa fie educate cum sa observe si sa aiba grija de acesti oameni?
Serban Turliuc: Aveti dreptate, nu este normal. Indraznesc sa cred ca exemplul dvs. este un caz izolat. Planurile de viitor ale institutiei noastre se suprapun, pina la identitate, cu cele din politica sanitara nationala, convenita in acord cu Uniunea Europeana inca dinainte de aderare.O parte din cele stabilite in acest cadru au fost deja implementate atit national, cit si local. Banii veniti din UE ii regasiti in structura spitalului, in modernizarile realizate in cadrul sectiilor noastre, in crearea de sectii noi. In ceea ce priveste actul medical, sintem ramasi in urma, programele nationale de ergoterapie permitind actual doar achizitionarea de obiecte si materiale, nu si formarea de profesionisti in domeniu.
Activitatea de ergoterapie (care include: redobindirea capacitatilor de autoingrijire, folosirea abilitatilor restante in reorientarea profesionala, petrecerea timpului liber cu organizarea odihnei, relaxarii si a recreerii) este realizata, la un nivel modest, de personalul nostru, calificat altminteri pentru un alt segment al asistentei.
Sedarea este o tehnica medicala folosita adesea pentru reprimarea agitatiei si a violentei. Scopul ei este dominant de a proteja impotriva autoagresiunii si, secundar, heteroagresiunii. Sedarea continua nu are interes medical pragmatic, pentru ca ea impiedica realizarea evaluarilor pe parcurs. Ea se face exclusiv la recomandarea medicului, pe intervale de timp precizate tot de acesta si doar daca starea psihica a pacientului impune acest tip de interventie. Ea este o tehnica medicala adeseori preferata in scopul inlocuirii imobilizarii(contentiei fizice) sau izolarii.
Majoritatea medicatiei de uz psihiatric are, daca nu ca intentie initiala, atunci ca efect secundar, inducerea unei stari de sedare. Cel mai frecvent, aceasta este tranzitorie, variind de la medicament la medicament si de la pacient la pacient.
Biletul de iesire din spital contine paragrafe obligatorii a fi completate de medicul curant, privitoare la ce s-a efectuat in cadrul internarii, precum si recomandari pe care pacientul si familia trebuie sa le puna in aplicare, recomandari referitoare la: medicatie, periodicitatea controalelor si la institutia si categoria de medici care realizeaza dispensarizarea, daca aceasta se impune.
Mihaela: Buna ziua,domnule dr.Cum putem valoriza asistentul social in psihiatria contemporana?Stiu ca raspunsul este ca nu puteti angaja astfel de specialisti in spital deoarece posturile sunt blocate,dar haideti sa gasim alte solutii ca totusi sa va mariti echipa si cu noi,asistentii sociali.Am experienta in acest domeniu,stiu ce se poate face,dar cine ma asculta?Raspunsul este mereu acelasi,nu sunt bani pentru noi angajari.Cum putem gasi o solutie?In strainatate,psihiatrii nu lucreaza fara asistenti sociali.Bolnavii trebuie sa primeasca sprijin si dupa spitalizare,pt reintegrarea lor familiala si profesionala,apartinatorii au nevoie de ajutor.Chiar imi doresc sa reusim sa functioneze un circuit integrat de asistenta psihosociala.Ganditi-va ca la fel ca mine sunt destui tineri foarte bine motivati care isi investesc calitatile in alte joburi,din care isi asigura doar existenta,nu mai vorbim de satisfactii profesionale si acest lucru se datoreaza doar faptului ca nu sunt bani pentru noi angajari.Am fost in audienta si la dl manager Scripcaru si ii admir dorinta de schimbare si bunele intentii, dar eu revin cu intrebarea mea: cum rezolvam problema astfel incat sa putem sa ne facem meseria si sa fim si remunerati?Daca veti fi doritori de braimstorming, va stau la dispozitie oricand.Eu inca sper ca psihiatria romaneasca sa-si mareasca interventia si dupa externarea bolnavilor din spital.
Serban Turliuc: Comentariul dvs. este valid. Pina la aparitia banilor si/sau deblocarea posturilor, activitatea pentru care dvs. sinteti calificat s-ar putea desfasura in conditii de voluntariat.
O femeie: O persoana alcoolica, care lucreaza chiar la spitalul Socola, ar putea beneficia de tratament de dezalcolizare, desi nu constientizeaza boala si nu ar fi de acord sa se trateze voluntar??Exista medicamente care se pot da fara ca aceasta persoana sa vrea??( Tratamentul d-lui Radulescu are in continut alcool mentolat(?), care se simte daca este pus in alimente, bautura). O persoana alcoolica are sanse reale de vindecare?
Serban Turliuc: Din o suta de persoane care au probleme cu consumul de alcool, 20 scapa. Cei 20 sint acele persoane care constientizeaza ca abuzul de alcool reprezinta pentru ei o problema, ca le distruge viata sociala, profesionala, familiala si biologica si inteleg ca trebuie sa ia masuri in acest sens.
O terapie de detoxifiere se poate realiza si impotriva vointei pacientului, atunci cind reprezentantul personal o solicita. Acest lucru se petrece, de obicei, cind apartinatorii au de a face cu devieri comportamentale intolerabile. Detoxifierea reuseste la marea majoritate a cazurilor si este urmata de un tratament medicamentos tintit pe starea dispozitionala si impulsivitate.
Tratament de dezalcoolizare fara consimtamintul pacientului implica posibila aparitie a unor riscuri majore asupra starii de sanatate, putind antrena chiar decesul. In aceasta situatie, atit persoana care a facut administrarea, cit si medicul care a recomandat sint pasibili de pedeapsa penala.
Cu regret, nu cunosc nici un amanunt legat de tratamentul dr. Radulescu
Ioana: Lucrez la sp socola de 25 ani cu bolnavi periculosi(fara clanta)si nu mi se pare corect ca sporul de incarcatura psihica sa fie de 75% iar colegele noastre din alte sectii sa ia acelasi spor .capacitatea de stres,munca,efort nu se poate compara ,sa nu mai spun de personalul tesa care are un spor de 50%.de ce? nici nu vad bolnavul psihic dar sa mai lucreze cu el.e corect? puteti face ceva ca si director medical? asteptam cu nerabdare si ziua cand fiecare sa fie retribuit dupa munca.
Serban Turliuc: Am si facut deja. Am propus, in cadrul comitetului director, ca repartitia acestui spor sa fie proportionala cu expunerea, respectiv sa varieze de la un minim de 50% in sectoarele mai putin expuse, pina la 75%, in cele expuse plenar.
Ar fi elegant din partea noastra sa lasam in pace capra vecinului
Amelie: Din ce motive si cum se poate trata o persoana, care, la peste 20 de ani roseste atunci cand vorbeste in public sau cu diferite persoane (nu cu toata lumea)? Este vorba de timiditate sau ce altceva? Pentru ca, respectiva persoana este foarte agreabila si inteligenta si stie si recunoaste acest lucru.
Serban Turliuc: Motivul este manifestarea neurovegetativa in planul circulatiei arteriale de la nivelul fetei, circulatie care, in urma descarcarii de adrenalina datorate emotiei, este supusa vasodilatatiei. Ceea ce se petrece cu persoana respectiva face parte din categoria reactiilor neurovegetative normale. Nu ar trebui sa o deranjeze, existind multe persoane care mimeaza acest lucru cu ajutorul cosmeticelor, tocmai pentru a sublinia faptul ca sint niste persoane sensibile.
Folosirea fondului de ten este cea mai la indemina metoda pentru reducerea rosetii.
Persoana este la virsta la care exprimarea emotionala este mai ampla. Inaintarea in virsta va duce la maturizare si la o mai echilibrata gestionare a emotiei.
Mama de baiat: Am un baiat de 14 ani. Nu ma mai inteleg cu el. Vorbeste urat, e chiar violent, il atrage raul, fumeaza, chiuleste etc.Cand discut cu el spune ca renunta la obiceiurile astea proaste dar de fapt cred ca zice doar ca sa-l las in pace. Cum il pot face sa inteleaga ca e pe un drum gresit? Am fost la un psihiatru, dar nu l-a intrebat absolut nimic.Toti spun sa am rabdare dar eu nu-l pot lasa ca trece timpul si pierde de la scoala. Sunt confuza, nu stiu pe ce drum sa apuc. Nu mai imi recunosc copilul. Ce metode sa aplic?
Serban Turliuc: Consultati un alt psihiatru.
Cea mai buna tehnica pentru rezolvarea problemelor de comportament este folosirea echilibrata si consecventa a recompensei si pedepsei (Dupa fapta, si masura).
Recomandare: reduceti recompensele si fiti consecventa cu pedepsele.
Jiji: Se pare ca suntem o natie de nebuni de vreme ce pensionarile pe caz de boala date de medicii de la socola sunt fff multe.cine nu mai munceste se pensioneaza la socola,cateva internari o spaga la medic si esti pensionar.si stiu ce spun pt ca cunosc multe persoane care dupa ce sau pensionat la socola lucreaza ori ca bona ori la cate o toneta.pt ce boli te poti pensiona si daca puteti opri aceasta mizerie din clinica dv.
Serban Turliuc: Pensionarile medicale in Romania sint decise de o comisie de medici experti, deci calificati, in cadrul organismului numit Comisia de evaluare a a capacitatii de munca. Toti medicii, nu numai cei din Socola, propun acestei comisii pensionarea pacientilor. Comisia este cea care o decide. De altfel, aceasta comisie respinge numeroase cazuri sau situational schimba incadrarea in gradul de pensie si chiar o retrage
Om mirat: Cum se face ca la CSM nu se gaseste un doctor decat max 2 ore pe zi? iar la serv de copii este dr. Barabolschi, cel care jigneste pacientii, ne face timpiti si idioti si spune ca de aia avem copii cu probleme? Daca sunteti director, poate mai controlati si prezenta la serviciu.
Serban Turliuc: Faceti o plingere la conducerea Spitalului "Socola", care sa contina detalii.
