* mai 2009

Raspunsurile sefului APAVITAL la intrebarile cititorilor

Din 1994, cariera inginerului Ion Toma este legata de RAJAC. In 1996 devine director de productie, in 2000 este numit director tehnic, iar din 2003 pina in prezent este directorul general al societatii.

Va rugam sa folositi un limbaj civilizat si sa va abtineti de la aprecieri jignitoare. Nerespectarea acestei reguli va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment. Va multumim pentru intelegere.

Intilnirea a luat sfirsit.

Interviu online:

Dumitriu: In Hirlau dupa desfiintarea singurei asociatii de proprietari sau infiintat cateva zeci de asociatii pe sacari si blocuri. Ce se va intampla cu datoria catre RAJAC de 12 militarde de lei de la fosta asociatie? Consider ca RAJAC ar trebui sa se lupte cu fiecare datornic in justitie pentru recupararea datoriei si sa nu impovareze asociatiile nou infiintate. Asteptam cu nerabdare si ingrijorare raspunsul. Mai ales ca multi locatari considera abuzive aceste sume. ( 5 mld. lei datorii si 7 mld.lei penalizari.

Ion Toma: In urma discutiilor purtate in Consiliul Local, s-a stabilit sa se faca o expertiza pentru a nu mai fi discutii privind valorile restante. Aceasta a fost facuta de catre un expert autorizat ales de catre Primaria Hirlau si expertiza a aratat ca valorile din evidenta noastra sint corecte. Urmatorul pas care trebuie facut, si CL a fost de acord, este ca aceste sume sa fie defalcate de catre asociatie pe fiecare apartament in parte, urmind ca noile asociatii sa-si preia aceste datorii. Dupa aceea, impreuna cu noile asociatii, vom gasi solutia de recuperare

camil: Suntem vreo 10 case situate in spatele cartierului de locuinte Green Park si mentionam ca nu avem canalizare.Am facut o adresa si anul trecut la RAJAC, Primarie si Consiliu Judetean si ni s-a raspuns ca suntem in vederile dumnealor.Subliniez ca gura de canal de la cartier se afla la cca 10 m de proprietatea noastra, despartite printr-un drum public.Pe parcursul acestor ani de constructie a cartierului am intampinat o multime de greutati, dupa cum va puteti imagina. Va rugam , ca in momentul asfaltarii drumului public sa incercati sa ne conectati si pe noi la canalizare.Sau daca nu, ce alta posibilitate mai avem, pentru ca deocamdata cei de la Green Park nu ne permit conectarea.

Ion Toma: Primaria are in planul de investitie prinsa aceasta strada.  Speram ca, atunci cind vom accesa fondurile de coeziune, sa reusim sa canalizam si strada. Daca, intre timp, vom prelua in exploatare reteaua executata de Green Park, vom putea racorda mai repede.
Dupa ce Green Park  isi finalizeaza investitia, retelele exterioare se vor preda la APAVITAL pentru exploatare.

Claudiu: As dori sa stiu cum se procedeaza, daca un bloc are deja trasa coloana de apa pe casa scarii si fiecare apartament are apometrul la usa , pentru a face contract individual cu Rajacul? (mentionez ca este singura utilitate platita prin asociatie).

Ion Toma: Pentru ca legea nu ne permite si raspunsul clar venit de la ANRSC (Autoritatea Nationala de Reglementare a Srviciilor Comunale) la solicitarea noastra daca putem incheia astfel de contracte a fost ca nu se poate. Noi sintem administratori ai domeniului public, care se termina la intrarea in proprietate. Retelele interioare din bloc sint in proprietate private.

Vali: exista proiect de canalizare pentru strada Visan si cand se va realiza daca exista?

Ion Toma: Daca este pe aria mun. Iasi, stiu ca Primaria are proiecte pentru aceasta zona, proiecte ce vor fi finantate din fonduri de coeziune si speram ca pina 2013 sa finalizam canalizarea. Sigur, dorinta oamenilor de a avea aceste servicii publice vitale este normala, dar trebuie sa intelegem ca nici primaria si APAVITAL nu pot executa aceste retele in ritmul in care se dezvolta zonele de locuinte limitrofe.

vasile: Cind va fi inlocuita alimentarea cu apa din fonta de pe strada tudor vladimirescu care este veche de peste 50 de ani?

Ion Toma: In zona respectiva lucram in momentul de fata pe strazile Brandusa, Martha, Sevastopol, Sorogari, stradela Moara de Vint unde urmeaza ca primaria sa asfalteze. In perioada urmatoare avem in vedere sa inlocuim conductele vechi de apa de pe toate strazile din zona respectiva, pentru ca, dupa cite stiu, si primaria urmeaza sa asfalteze

Pricop: Domnule director, sunt cetatean al orasului Harlau si m-am saturat sa mai platesc sume astronomice pentru apa mizerabila. Stiu sigur ca conducta care vine de la Deleni este din azbociment si este interzisa de UE. Daca in cel mult doua luni nu se schimba situatia ma adresez tuturor forurilor competente si capabile sa va retraga licentele. Nu mai dorim sa fim otraviti si jupuiti de bani

Ion Toma: Apa potabila livrata in Hirlau se incadreaza in parametrii de potabilitate conform legii 458/2002 si acesti parametri sint verificati de DSP Iasi. Referitor la conductele de azbociment, exista o recomandare de a fi inlocuite, fara o precizare de termen, dar unul dintre criteriile de investitii in inlocuire retele din fondurile de coeziune il reprezinta inlocuirea conductelor de azbociment. Pot sa va spun ca in aglomerarea umana Hirlau au fost aprobate 33 mil. euro pentru perioada 2009-2013 care vor fi investiti pt. modernizarea statiei de epurare, inlocuirea retelei de azbociment si extinderi de retele de alimentari cu apa si canalizare in Hirlau, Deleni, Scobinti si Cotnari

adutu:

1. ce investitii s-au facut pentru inlocuirea de conducte de apa potabila in mun.Iasi, in ce zone , pe ce lungimi, ce sume s-au cheltuit?

2. de cind nu s-au mai decolmatat canalele din zona Mircea cel Batrin?

3. In zona Canta  la bloc 510 canalizarea este prost proiectata, astfel ca dezectiile se adcuna in fosa si nu se scurg in canalizarea centrala? cine are obligatia de a remedia aceasta greseala de proiectare a canalizarii?

4. cit din pretul apei reprezinta cheltuielile salariale?

5. pe ce loc ne situam la pretul apei intre orasele mari din Romania?

6. costul de productie al apei pentru Pascani este mai mare decit costul producerii apei pentru Iasi

Ion Toma:

1.In anii 2007-2008/2009, principalele investitii finantate din fonduri proprii au fost axate pe inlocuire retele de apa pe strazile din programul de modernizare a carosabilului derulat de Primaria Iasi.

2009: s-au alocat pt. inlocuire retele 2.625.000 de lei. In prezent se lucreaza in: Sararie (4540 m), cartier Tatarasi (4840 m), zona Uzinei (1600 m), zona Brindusa (2244 m) si zona strazii Gindul (965 m) si Cismeaua Pacurari (860 m). Se vor demara lucrari pe str. Silvestru, Petru Movila, Prof.Paul

2008: au fost puse in fuctiune lucrari de retele de apa potabila si industriala de 6, 520304 lei, insumind 13.743 m, in zonele: Sararie (2095 m), Calea Chisinaului (6136 m), Podul de Piatra (933m) si zona Vascauteanu (3170 m) Tatarasi (1409 m).

2007: au fost puse in functiune lucrari de retea de apa potabila in valoare de 2. 052.771 lei, insumind 15.786 m, in zonele: strada Pojarniciei (435 m), Adunati (210 m) Manta Rosie (500 m), Moara de Vant (1850 m), Ciurchi (2.012), Aviatiei (10.779 m)

2. Decolmatarea gurilor de canal se face de doua ori pe an. Pentru anul 2009, cartierul Mircea a fost programat pentru lunile aprilie si octombrie. Suplimentar se efectueaza decolmatari la orice situatie de urgenta.

3.La acest bloc sint probleme pe reteaua interioara, care nu are panta suficienta pentru a deversa apele uzate in caminul de racord, care se afla  in exploatarea noastra si reprezinta ultima parte a domeniului public. Atit timp cit blocul a fost receptionat de la constructor acum cca 30 de ani, singurii care pot efectua remedieri ale acestor deficiente sunt proprietarii. Noi reparam doar retelele din domeniul public.

4.Cheltuielile salariale din totalul costurilor de productie reprezinta cam 30%.

5. Tariful apei in Romania este cuprins intre 2,20 si 2,80 lei/1000 l. Iasul, cu 2,63 lei, se afla pe locul 9 inter operatorii din Romania, fiind devansat de Constanta, Oradea, BAcau, Suceava, Tulcea, Buzau, Birlad.

6. Nu cunosc costurile de productie ale operatorului din Pascani, pentru ca nu face parte din intreprinderea noastra. Ceea ce stiu este ca Pascaniul nu are statie de tratare a apei, foloseste doar apa din puturi, ceea ce ar trebui sa conduca la un pret mai mic

Liviu: Am o intrebare pt. domnul director, terenul si casa pe care si-o construieste in Valea Lupului (si care nu apar in declaratia de avere postata pe site-ul Apavital), pe numele cui sint?

Ion Toma: Nu am decit apartamentul meu si o garsoniera situate in acelasi bloc, in care stau impreuna cu parintii, din 1988. Informatia care a aparut in presa este eronata, acea fotografie de casa sub care aparea numele meu este, de fapt, a unor colegi

Leonard: Cum de in alte orase, locatarii de la blocuri au incheiate contracte individuale de plata, numai la noi nu se poate?

Ion Toma: Singurul oras de care stiu ca au contracte individuale in condominiu este Botosani. La fel stiu, insa, ca ANRSC ii someaza sa respecte legea. Ba, mai mult, acest operator din Botosani, datorita acestui sistem de facturare, are datorii in momentul de fata la bugetul de stat de aprox. 60 milioane de lei.

Vieru: Ce planuri de extindere are regia in comunele din jurul Iasului? Eu, de exemplu, mni-am facut o casa la Breazu, spre Horlesti. Cind va ajunge RAJAC aicea cu apa, eventual si cu canalizarea? Va ajunge vreodata, exista vreun plan macar pt viitorul indepartat?

Ion Toma: In aplicatia pentru fondurile de coeziune, in comuna Holboca se va executa alimentare integrata apa/canalizare, in comuna Tomesti -  retea de canalizare, in Ciurea -  extindere, in Miroslava - extindere. Pentru comuna Rediu exista proiect facut de catre primarie si depus pt. fonduri europene in programul FEADR. Speram ca in scurt timp sa fie aprobat si sa sa se execute alimentarea cu apa in Breazu si Rediu

Romeo: Anii trecuti, au existat numeroase discutii referitoare la veniturile sefilor din administratia publica, dv. fiind foarte reticent in a va declara salariul. Ce salariu incasati acum? Cate salarii suplimentare/de merit primiti in baza contractului de management

Ion Toma: Salariul meu este stabilit de Ordonanta 223/2008, la nivelul salariului vicepresedintelui CJ. De fapt, salariul net este de 4150 lei. Conform legii, prima anuala poate sa fie pina la 12 salarii, in functie de realizarea indicatorilor de performanta. In ultimii ani am luat de la doua pina la zece salarii, in functie de gradul de realizare a indicatorilor

nelu n: Stiu ca la un moment dat, acum cativa ani, se vorbea ca RAJAC are pierderi de apr. 40%, adica apa care practic se pompeaza in pamant. Acum, in acest moment, la cat apreciati ca se sifreaza procentul de apa care se pierde?

Ion Toma: Pierderile normate intr-un sistem de alimentare cu conducte vechi, cum este cel de la Iasi, sint de 35%. Noi avem 31% pierderi

Andreea: In ultimii ani s-au construit foarte multe case pe platoul Beldiman(in jurul fostei Ferme a Partidului) din Valea Lupului. Aproape toti si-au facut fintini dar apa tot nu exista. Dupa cite stim, rajac a realizat canalizarea si apa este trasa pina in ferma. Noi, cei din spatele fermei avem sanse la apa de la rajac? Si cind? Sau, spuneti-ne ce trebuie sa facem ca sa ne facem singuri proiectul pentru a fi si noi racordati la rajac. Sint familii cu copii si apa este foarte necesara. Va multumim si asteptam cu interes raspunsul dvs

Ion Toma: Reteaua de canalizare in Valea Lupului este realizata de catre primarie si tot primaria are un proiect depus pe fonduri europene pentru a realiza retele de apa si canal in tot Platoul Beldiman. Sper sa fie aprobat si realizat cit mai curind, pentru ca, intr-adevar, aceasta zona s-a dezvoltat extraordinar de mult in ultimul timp. Din pacate, noi nu putem investi in extinderi retele in toate aceste zone, pentru ca fondurile noastre rezulta numai din tariful pe care-l aplicam, noi neprimind subventii.

Mirela: Dumneavoastra si familia dvs. beti apa de la chiuveta? Daca nu, de ce

Ion Toma: Eu beau apa numai de la chiuveta si recomand la toata lumea, pentru ca este proaspata, pe cind cea din peturi poata sa aiba si ani de zile de cind a fost imbuteliata.

User: Va continua programul de extindere a retelei de alimentare cu apa la sate? Cu ce fonduri

Ion Toma:Anul acesta avem in plan satul Iugani, iar in anii urmatori, in functie de evolutia indicatorilor economici ai societatii

Didi: Am o curiozitate. Cat ajunge intretinerea sediului din Copou care este platita din banii nostri, a tuturor iesenilor?

Ion Toma: Anul acesta am externalizat intretinerea sediului, in urma licitatie cistigind o firma care a preluat si personalul de intretinere. Costurile lunare de intretinere a tuturor punctelor de lucru din mun. Iasi ajung la 7000 de lei

Gogu: Care mai este relatia cu fiul dumneavoastra, Dan, casatorit cu fata fostei dvs. secretare? Ce post ocupa in prezent Camelia Carp?

Ion Toma: Este o relatie normala. Camelia Carp este secretara directorilor economic si tehnic.

Toma: Cum se face ca foarte multi angajati ai regiei de apa au vile...cu toate ca salariile se spune ca u sint foarte mari

Ion Toma: Salariile sint mai mici ca al meu. Cum reusesc sa-si faca vile? Banuiesc ca prin sacrificarea altor nevoi din gospodarie.

Partid: Ati fosat sau sinteti inscris in vreun partid politic? Si daca da, in care si de ce

Ion Toma: Am fost membru in PCR inca din timpul facultatii si inca mai am carnetul de partid, pentru ca am o poza din tinerete in el. Dupa revolutie, nu m-am inscris in nici un partid.

Probleme: Cand aveti de gand sa rezolvati toate probleme cu presiunea apei din Valea Lupului si Bucium, ca promisiuni au tot fost facute?

Ion Toma: In Valea Lupului, sistemul a fost gindit cu cismele stradale si, renuntindu-se la acestea si executind bransamente individuale, a crescut f. mult consumul de apa, ceea ce a condus la pierderi de presiune mari, existind in zonele superioare, la orele de consum maxim, presiuni mai scazute, dar care se incadreaza in limitele prevazute de contractul de furnizare. Prin executia proiectului pe Platoul Beldiman de catre primarie, vom rezolva si aceasta problema. In zona Bucium, extinderile peste nivelul rezervorului din zona comb. de vinificatie nu permit presiuni conform contractului, dar clientii au fost atentionati inca de la avizare de aceste conditii dificile. Prin darea in exploatare a sistemului Tomesti, speram ca in vara aceasta, avem in intentie sa alimentam zona superioara Bucium din Vladiceni si, astfel, sa rezolvam problema presiunii.

Cristina: Vreau sa stiu daca apa de la robinet in cartierul alexandru cel bun este potabila sau nu pt ca are un pronuntat miros de clor si mi se face rau cand beau si chiar ma doare stomacul. In plus, vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca farfuriile raman patate cu stropi de calcar dupa fiecare spalare cu apa de la robinet, indiferent daca este calda sau rece. Va multumesc

Ion Toma: Zona Alexandru cel Bun este alimentata, de regula, cu apa din Timisesti. Clorul este de maxim 0,5 ml/l la iesirea din rezervor, conform legii. Daca aveti probleme cu clorul, pt. a putea bea apa, va rog sa tineti o jumatate de ora apa intr-o carafa, si clorul se evapora total. Sintem obligati sa punem clor in apa, pentru ca orice accident ar putea apare pe retea, clorul sa dezinfecteze zona. Este adevarat, zona de Timisesti este mai dura decit apa de Prut, dar se incadreaza in norme, care spun ca duritatea sa fie mai mare ca 5

Maria: Cind se trage apa la Valea Adinca, Ezareni?

Ion Toma: Exista un proiect al Primariei Miroslava, depus pe finantare europeana si care va rezolva in totalitate alimentarea cu apa a tuturor satelor din comuna. Pe o parte din strazi, cele riverane drumului judetean, speram sa executam si noi retele prin fondurile de coeziune.

Mirela: Daca locuim la casa, trebuie sa platim apa meteorica? Daca da, DE CE? Care este legea care ne impune plata aceastei  taxe? Apa meteorica cazuta in curtile noastre se duce in pamant, nu in retelele de canalizare.

Ion Toma: Conform Regulamentului Cadru emis de ANRSC, orice propietate trebuie sa plateasca cheltuielile care se fac cu colectarea, epurarea si deversarea in riu a apelor pluviale. In toate orasele din Romania si UE se plateste acest serviciu. La Iasi, pentru gradini se considera ca 10% din apa de ploaie ajunge in strada, conform standardelor, iar de pe suprafata construita, 30%. Restul de apa se infiltreaza sau se evapora. Noi facem o serie de cheltuieli cu aceasta apa, cheltuieli care trebuie recuperate de la proprietarii care deverseaza aceasta apa in reteaua publica.

Gigi: ati  avut sau veti avea anul acesta cresteri de salar la personal? Se fac angajari la dvs? Cum functioneaza noua statie Chirita?

Ion Toma: Anul acesta nu au crescut salariile. Angajari facem numai in cazurile in care s-au vacantat posturi si nu pot fi acoperite din personalul existent.

Sint incintat de cum functioneaza statia Chirita, rezulta o apa comparabila cu apa de la Timisesti. Singura diferenta este ca nu pot sa o incalzesc iarna si sa o racesc vara. Foarte multi colegi din tara vin sa o viziteze si sint mirati de ce am putut sa facem.