Codificarea genetică moştenită de la acest văr îndepărtat al speciei umane, face aceste persoane purtătoare de trei ori mai susceptibile să aibă nevoie de o ”ventilare mecanică”, arată un studiu publicat miercuri în revista Nature.
”Este izbitor să se constate că moştenirea genetică a omului de Néandertal are consecinţe atât de tragice în timpul actualei pandemii”, declară unul dintre coautori, Svante Paabo, directorul departamentului de genetică al Institutului german Max Planck pentru Evoluţie Antropologică.
Cercetătorii au conchis că omul modern şi omul de Neandertal au moştenit acest fragment de genă de la un strămoş comun, în urmă cu aproximativ o jumătate de milion de ani, dar că este probabil ca el să fi intrat în genomul uman prin încrucişări de populaţii mai recent.
Aproximativ 16% dintre eurpeni poartă acest fragment ADN, dar şi aproape jumătate din populaţia Asiei de Sud - cea mai ridicată proporţie se înregistrează în Bangladesh (63%).
Segmentul de genă incriminat aproape că lipseşte din genomul locutorilor Asiei de Est şi Africii.