Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Brexit: timpul, un adversar al premierului Theresa May

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Dacă discuţia nu ar fi fost atât de ideologizată, iar politicienii n-ar fi căutat profit din discursul de gen „totul sau nimic”, rămânerea temporară în Aria Economică Europeană (EEA) sau măcar în uniunea vamală ar fi oferit suficient timp pentru negocierea liniştită a problemei nord-irlandeze.

Mai sunt puţine zile până la începutul primăverii, un anotimp ce nu se anunţă deloc blând cu persoanele hipersensibile la tulburările din politica internaţională. Amatorii de suspans vor avea, însă, un meniu cât se poate de bogat, iar felul principal poartă numele de Brexit.

Eforturile de căutare a unei soluţii de evitare a Brexit-ului dur reprezintă o temă ce îi preocupă mai ales pe britanici şi într-o mult mai mică măsură pe „ceilalţi 27”. Premierul Theresa May a constatat deja cât de greu este să obţii un acord internaţional acceptabil atunci când nu ai o majoritate reală pe plan intern - şi a mai avut parte şi de alte suprize de acest gen, asociate aşa-numitelor „jocuri binivel” (marcate de interferenţa negocierilor interstatale cu cele de pe scena politică internă). Acum, însă, observă ceva mult mai grav: deşi referendumul popular a legitimat un curs de acţiune, această legitimitate scade repede în timp, iar în momentul în care se pune problema unei alegeri suplimentare (hard versus soft Brexit), guvernul său este expus tirului politic, mai ales că a cedat deja iniţiativa către Parlament.

Dacă discuţia nu ar fi fost atât de ideologizată, iar politicienii n-ar fi căutat profit din discursul de gen „totul sau nimic”, rămânerea temporară în Aria Economică Europeană (EEA) sau măcar în uniunea vamală ar fi oferit suficient timp pentru negocierea liniştită a problemei nord-irlandeze. Evident că, până la urmă, tot s-ar fi ajuns la întrebarea esenţială: odată ce Regatul Unit părăseşte uniunea vamală şi îşi asumă independenţa politicii comericale, cum s-ar putea evita apariţia unei graniţe economice între Sudul şi Nordul insulei? Evident, ideea ca Irlanda de Nord să capete un alt regim comercial decât celelalte trei entităţi ale Regatului Unit n-ar fi devenit mai acceptabilă la Londra. Dar, între timp, poate că s-ar fi putut declanşa discuţii politice spre a atenua temerile catolicilor nord-irlandezi, spre a-i face să nu resimtă atât de acut detaşarea de Republica Irlanda. Sau, cine ştie, s-ar fi imaginat şi alte soluţii mai convingătoare decât cea potrivit căreia ar putea apărea o graniţă, dar ea ar fi gestionată cu ajutorul tehnologiei moderne - aşadar, fără vameşi şi poliţişti de frontieră.

Cu alte cuvinte, ar fi apărut tot ceea ce „limbajul Brexit” numeşte Irish backstop, tot nu s-ar fi scăpat de presiunea politicii, însă cea a timpului ar fi devenit mai puţin apăsătoare. Dar, aşa cum ştim, în 2016 s-au dorit soluţii rapide şi tranşante. Premierul de atunci, David Cameron, a convocat un referendum rapid, ceea ce putea fi de înţeles: orice prelungire a discuţiei - în fapt, a campaniei - defavoriza tabăra Remain. Nici nu se punea problema ca, în acest interval, să se discute aşezat când şi cum ar trebui Marea Britanie să plece (dacă avea să plece). Victoria taberei Leave a creat, însă, un mediu politic favorabil unei dezbateri de acest gen, pe care premierul Theresa May nu l-a valorificat.

În mod normal, doamna May ar fi putut declanşa imediat noi alegeri - să presupunem că rezultatul ar fi fost acelaşi - şi ar fi lansat procesul de ieşire, menţinând temporar Regatul Unit în uniunea vamală. Dar, totodată, s-ar fi angajat politic să scoată ţara din această structură la sfârşitul mandatului. În mod normal, ar fi trebuit să reziste unui contraatac furibund al partizanilor unui Brexit total, rapid şi hard, în interiorul propriului partid. Totuşi, probabil că nu s-ar fi ajuns la debarcarea ei, de teama destrămării majorităţii şi pierderii puterii. Prezenţa protestanţilor unionişti nord-irlandezi în rândul majorităţii pro-guvernamentale ar fi stimulat un dialog inter-secţional în respectiva provincie, cu implicarea guvernului Republicii Irlanda. Dacă presupunem că pregătirea lui ar fi durat un an, s-ar fi obţinut, totuşi, o perioadă de negocieri de patru ani, în loc de doi.

Nu intrăm aici în speculaţii despre posibilele beneficii şi riscuri de natură economică ale unui astfel de Brexit cu tranziţie. Este clar că el nu s-a materializat - şi nici nu a apărut ca opţiune - din motive politice. Varianta rămânerii în uniunea vamală a fost îmbrăţişată (fără convingere) de opoziţia laburistă, dar este clar că puţini dintre parlamentarii respectivi o văd ca soluţie preferată - cel mult, ea le apare ca second best. În tabăra conservatoare, ea aproape că nu a avut susţinători. În orice caz, de nicăieri nu au venit idei sau sugestii despre o tranziţie. Partizanii cei mai vehemenţi ai Brexit-ului ar fi respins-o de teamă că, odată cu trecerea timpului, chestiunea ieşirii din uniunea vamală va dispărea de pe agendă.

Dorinţa premierului Theresa May de a duce la îndeplinire mandatul trasat de electorat este normală pentru un lider politic democratic. De asemenea, nu era de conceput o amânare a ieşirii din UE. Dar în privinţa paşilor următori era posibilă o gradare, astfel încât negocierile într-o chestiune atât de dificilă precum cea nord-irlandeză să aibă mai multe şanse de succes. Evident că argumentaţia din acest text nu-şi propune decât să sugereze că viteza şi promptitudinea nu sunt întotdeauna călăuze bune în decizia democratică: uneori, liderii politici pot câştiga timp pentru dialog chiar dacă aceasta înseamnă să fie acuzaţi de slăbiciune.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri