Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cezar Ivănescu şi Securitatea (II)

GALERIE
BogdanCretu
  • BogdanCretu
- +

Singurul angajament pe care Cezar Ivănescu l-a respectat a fost cel care-l lega de propria operă şi de propria vocaţie, pentru care a înţeles să sacrifice totul.

Toată cariera poetului este în schimb atent urmărită de Securitate. Asta pentru că autorul Baaad-ului e considerat un scriitor imprevizibil, care spune adesea, la adunările breslei, cuvinte dure împotriva culturnicilor, care consideră că cenzura are un rol nefast în literatura română, care nu pregetă să numească "oficialităţile" cu termeni duri, precum "adunături de huligani", "plus alte calificative de această extracţie", cum consemnează sursa "Tudor". E cunoscut ca un ins imprevizibil, cu ieşiri violente, capabil de "nebunie", dar apreciat de critica literară drept un poet foarte valoros. În orice caz, din punctul de vedere al Securităţii, este un individ "care nu prezintă încredere în eventualitatea că s-ar apela la sprijinul său". Este urmărit operativ pentru că vorbeşte pe şleau, pentru că nu ezită să se certe cu activiştii de partid, pentru că întreţine relaţii cu scriitori disidenţi precum Paul Goma sau Virgil Tănase, pentru că îl vizitează pe Nicolae Breban imediat după repatrierea acestuia din 1972, când toată lumea îl ocoleşte, pentru că are manifestări ostile la adresa ordinii socialiste, pentru că "cere ca forurile politice să nu se mai amestece în chestiuni literare, deoarece nu sunt competente". În plus, sfidează Securitatea, afirmând în mod repetat, în cadrul cenaclului pe care îl conduce, "Numele poetului": "Cine toarnă la Securitate să spună chiar aşa cum spun eu".

Altfel spus, Cezar Ivănescu e un om liber, care nu se supune şi care, mai ales, nu se teme. Păcat capital acesta din urmă... Prin urmare, o mulţime de informatori sunt pe urmele lui, i se ascultă telefonul, i se citeşte corespondenţa. Cu toată pudoarea pe care o resimţi, savurezi informaţiile care vin şi din această sursă. Poetul şi-a asumat, în mod clar, condiţia de paria, de ciumat social, de dragul libertăţii absolute. O spune tranşant în câteva scrisori. În 1974: "Eu sunt tare ca piatra, azi, pentru că nu mai am ce pierde. Şi sunt realmente în stare de orice." Sau, în acelaşi an, refuzând pretenţiile unei fraţuzoaice de a-i smulge un.... angajament: "condiţia mea de scriitor român îmi cere să fiu complet liber, deci complet nedeterminat". Singurul angajament pe care Cezar Ivănescu l-a respectat a fost cel care-l lega de propria operă şi de propria vocaţie, pentru care a înţeles să sacrifice totul. În fine, când nu se poate altfel, când drepturile îi sunt încălcate brutal, în anii ʼ80, poetul intră în greva foamei. În această stare de epuizare, verdictele sale privitoare la viaţa socială şi literară, înregistrate prompt de sursa "Remus", sunt mai mereu susţinute public şi denotă nu numai un curaj dement, ci şi un simţ al adevărului care nu avea cum să nu îl facă antipatic: "eludarea realităţilor, cele mai crunte din istoria ţării culminând cu înfometarea deliberată a unui întreg popor de hipnotizaţi, politică fundamentală a actualei conduceri"; "adânci tulburări de conştiinţă, îmbolnăvirea scriitorilor, alienarea lor prin dedublare şi minciună, prin cumpărări de conştiinţe"; "în rândurile scriitorilor nu sunt tabere, ideologii, accepţii estetice divergente, ci o unică şi mare mizerie morală".

Acesta este Cezar Ivănescu: un mare poet, dar şi un mare spirit insurgent, un scriitor care nu şi-a vândut conştiinţa şi care a suportat repercusiunile verticalităţii sale. Trist e că le-a suportat nu numai sub comunişti, ci şi în perioada de "libertate" haotică, tulbure, confuză de după 1989.

L-am cunoscut destul de bine pe Cezar Ivănescu. I-am fost uneori aproape în ultimele săptămâni de viaţă şi nu am cum să uit chipul lui pământiu, nervozitatea gesturilor când suda ţigările, faptul că era împuţinat la trup, dar fulgera împotriva uriaşei nedreptăţi care i se făcuse: Mircea Dinescu, dar nu numai el, lansase zvonul că Don Cezar ar fi fost un colaborator al Securităţii. Afront mai mare, jignire mai cumplită nici că se putea pentru cel care o viaţă se luptase cu autorităţile comuniste, care îşi apărase (aproape la propriu) cu dinţii opera şi demnitatea, care făcuse greva foamei, care fusese aruncat în moarte de minerii din 1990. Breasla nu s-a grăbit să-i ia apărarea, deşi poetul a cerut-o ferm (lucru explicabil, pentru că multe dintre otrăvurile Securităţii au fost promovate în viaţa literară, în ultimii 15 ani, dinspre conducerea Uniunii Scriitorilor, care ar fi fost prima instanţă ce ar fi avut datoria să îndemne la nuanţe, la echilibru). Cezar Ivănescu suferea teribil pentru că toată viaţa alesese marginalitatea şi mizeria ca să se ţină drept, dar mai ales pentru că opera sa fusese schilodită de Cenzură şi el nu acceptase să intre în joc şi să devină un scriitor comod, care are parte de funcţii şi de protecţie politică, aşa cum o făcuseră mulţi dintre confraţi. Nedreptatea care i se făcea muşca în plin şi destui apropiaţi susţin că a fost lovitura de graţie care i-a grăbit moartea. Nu ştiu dacă e aşa, dar am fost martor la neliniştea teribilă care i-a tulburat ultimele luni de viaţă şi am putut observa cum jignirea care i se adusese rupea treptat din trupul şi aşa împuţinat al poetului. Nu l-au doborât încercările din timpul comunismului, dar l-a înjunghiat fatal calomnia iresponsabilă a unor colegi de breaslă, care şi-au plătit, în acest fel, poliţe mai vechi.

De aceea, cartea Ioanei Diaconescu, punând documentele pe masă, îi face dreptate. Dacă dreptate mai e această restabilire tardivă, postumă, a adevărului. Ea demonstrează că Cezar Ivănescu s-a ţinut dârz şi înainte de 1990, că s-a jucat cu Securitatea şi şi-a asumat poziţia de "poet protestatar", plătind senin orice preţ, considerând că, în condiţiile date, reala victorie constă în marea poezie pe care a scris-o şi, parţial, a şi publicat-o în timpul comunismului.

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română "A. Philippide", Academia Română, Filiala Iaşi şi profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri