Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Şoc în lumea academică ieşeană. Iată lista celor 200 de „colaboratori“ ai Securităţii!

GALERIE
caprosu
  • caprosu
- +

O listă cu peste două sute de nume de presupuşi colaboratori ai Securi­tăţii a fost făcută publică ieri în publicaţia „Revista 22“, printre acestea regăsindu-se nume importante din ţară, academicieni în frunte cu actualul preşedinte, Ioan Aurel Pop, istorici, sociologi, ingineri, medici apreciaţi sau ziarişti cunoscuţi, precum Cornel Nistorescu ori Adrian Vasilescu (consilier al guvernatorului BNR). Printre cei de pe listă se numără Dan Berindei, Ioan Chiper, Ştefan Costea, Ştefan Cazimir, Ion Coja, Ion Deaconescu, Petre Ciobanu sau Constantin Gorgos.

Printre cei 200 se regăsesc şi cel puţin cinci nume ale unor persoane care s-au născut la Iaşi, care au locuit sau încă locuiesc la Iaşi. Cel mai cunoscut este al profesorului Ioan Caproşu (foto) de la Facultatea de Istorie, membru de onoare al Academiei Române.

LISTA COMPLETĂ - AICI

Conform cercetării realizate de Mădălin Hodor (publicată în Revistei 22), lista ar fi fost realizată în urma unui ordin din februarie 1985, emis de generalul-locotenet Aristotel Stama­to­iu, şeful Centrului de Informaţii Externe, ordin prin care le solicita unităţilor subordonate să-şi reactuali­zeze situaţia surselor aflate în legătură şi să transmită datele „către UM 0503“.

Mai apoi, pe data de 13.05.1985, UM 0225, unitatea care se ocupa de urmărirea emigraţiei, ar fi întocmit un tabel care conţine numele colaboratorilor de la acea dată, înmânat apoi către UM 0503, unitate numită „Brigadă  Antiemigraţie“. Acea Brigadă se ocupa de „contracararea acţiunilor ostile RSR desfăşurate de centrele de propagandă din străinătate“.

Autorul cercetării, Mădălin Hodor, este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, absolvind studiile în 1999. De asemenea, acesta are studii studii aprofundate cu specializare în istorie medievală universală în perioada 1999-2000.

De asemenea, în acea pe­ri­oadă a fost bursier Socrates la Fa­cultatea de Istorie a Universităţii An­gers, iar din anul 2000 este angajat al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti.

Contactat de „Ziarul de Iaşi“, Mădălin Hodor menţionează că nu încape nicio îndoială că aceste persoane aflate pe listă ar fi colaborat cu Securitatea.

„Vorbim de persoane care fac parte din lumea intelectualităţii, deci nu de colaboratori de ocazie, care ar fi colaborat cu Securitatea. Aceste persoane au fost în legătură cu persoane plecate în străinătate, au intrat în familiile plecate peste hotare sau au participat la diferite conferinţe în străinătate“, explică Mădălin Hodor.

El menţionează că aceste persoane ar fi colaborat cu Securitatea în mod premeditat, şi că nu ar fi vorba doar de acele declaraţii pe care trebuiau să le dea cei plecaţi peste hotare la întoarcerea în ţară. De asemenea, Mădălin Hodor a explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ că unele dintre persoanele aflate pe listă ar fi monitorizat activitatea românilor care scriau în publicaţiile străine sau care vorbeau la Europa Liberă.

Cine sunt ieşenii de pe listă

Printre cele mai importante nume care se regăsesc pe lista celor mai bine de 200 de presupuşi colaboratori este şi istoricul Ioan Caproşu de la Facul­tatea de Istorie din cadrul Universi­tăţii „Alexandru Ioan Cuza“, membru de onoare al Academiei Române. Profesorul universitar afirmă însă că presupusa sa colaborare nu este decât o aberaţie, iar el nu a colaborat niciodată cu Securitatea.

„Nu am colaborat niciodată cu Securitatea, nu am fost informator. Este drept, după plecările în străi­nătate la conferinţe, am fost nevoit să întocmesc acele declaraţii pe care le dădea toată lumea, însă atât“, explică prof.univ.dr. Ioan Caproşu.

Alături de profesorul Ioan Caproşu se numără şi Radu Constantinescu, născut pe data de 05.11.1940 la Iaşi, istoric la D.G.A.S.(Direcţia Generală a Arhivelor Statului). De asemenea, acesta a publicat mai multe volume printre care cartea „Texte româneşti în arhive străine“, în anul 1977, „Monumente religioase. Biserici şi mănăstiri celebre din România“, în anul 1994, dar şi alte volume şi cărţi de istorie.

Pe lista celor 200 de nume se numără şi Constantin Popa, actor la Teatrul Naţional Iaşi, aflat pe listă pe poziţia 141. Acesta este şi dramaturg, poet şi profesor universitar, aniversat de către Naţionalul ieşean în 2016 la împlinirea vârstei de 80 de ani. În dreptul numelui său apare însă, scris de mână, cuvântul „NU“. Referitor la această notă, care apare şi în faţa numelui Ioan Aurel Pop, Mădălin Hodor ne-a declarat că nu ştie ce ar putea însemna.

Sângeorzan Zaharia, menţionat pe listă „ziarist la «CRAMICA» Iaşi“ (n.r. - Cronica Iaşi) este critic literar, născut la Bistriţa-Năsăud. El este licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi din 1968, devine doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti în 1979, iar în 1980 este bursier al Universităţii din Perugia. Sângeorzan Zaharia a fost redactor la revista Cronica, dar colaboarează cu eseuri, cronici literare şi recenzii la revista Vatra, Viaţa Românească, Tribuna, Convorbiri literare s.a.

Pe lista celor 200 de nume se numără şi Dolphi Drimer, născut la Iaşi, inginer la Institutul Politehnic Bucureşti. A absolvit în 1956 Insti­tutul Politehnic Bucureşti, devenind inginer mecanic, iar din 1966, inginer economist. Acesta s-a stins din viaţă în 2014.

Cornel Nistorescu: „Este o încercare a SRI de deturnare a atenţiei de la scandalul protocoalelor“

Unul dintre cele mai cunoscute nume de pe lista celor 200 de presupuşi colaboratori este şi Cornel Nistorescu. Contactat de „Ziarul de Iaşi“, acesta menţionează că nu a cola­borat niciun moment cu Securitatea şi că, în cazul în care cineva găseşte orice document semnat de el în arhivele Securităţii sau o dovadă clară a faptului că a fost colaborator, el se va lăsa de presă.

În ceea ce priveşte momentul întocmirii acestei liste, anul 1985, Cornel Nistorescu îşi aminteşte că o publicaţie străină i-a cerut acordul în acea perioadă să publice un articol care a apărut în ţară şi că asculta Europa Liberă, însă doar acestea au fost singurele sale legături cu presa străină.

De asemenea, cunoscutul jurnalist român aminteşte că a plecat în acea perioadă din ţară cu echipa de fotbal a României, însă la întoarcere nu i s-a cerut nici măcar să întoc­meas­că acea declaraţie pe care o dădeau cei care plecau peste hotare.

„Acestea nu sunt decât nişte încercări de deturnare a atenţiei de la scandalul protocoalelor în care este implicat SRI. Eu nu am colaborat cu Securitatea şi nu am fost informator. Dacă cineva reuşeşte să găsească o dovadă, un document semnat de mine care să arate că am fost colaborator, eu mă las de meserie“, explică Cornel Nistorescu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri