Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

COMUNICAT DE PRESA

Civic Heroes Hackathon: „Primăvara civică” a început în Iaşi

GALERIE
Civic Heroes Hackathon
  • Civic Heroes Hackathon
- +

„Chiar mi-am schimbat percepţia despre Iaşi. Nu mă aşteptam. Am fost vreo 50 de oameni azi şi chiar n-a lipsit nimeni”, spune Ştefan Olaru, unul dintre specialiştii care şi-au petrecut ziua de sâmbătă, ultima din martie, la primul Civic Hackathon din Iaşi. Ştefan e destul de sceptic de felul lui. Nu face parte din generaţia de hipsteri şi nu se îmbată prea des cu apă rece. Civic Hackathon a fost prima experienţă din comunitatea locală când 50 de oameni si-au donat expertiza ca să pună pe roate 5 proiecte care reconstruiesc realitatea ieşeană. O realitate care resuscitează ceva ce în manuale se numeşte „binele comun” sau „interesul colectiv”. Aşa s-a lansat Civic Heroes, prima platformă locală de matching care aduce specialiştii în contact cu proiectele potrivite pentru ei.

Aproape 100 de ieşeni au pus mână de la mână, au creat sinapsă cu sinapsă şi-au dat startul în Iaşi unor comportamente care vindecă rănile cu care ne-am tot pricopsit, de la neîncredere şi până la refugiul în viaţa privată. „Cine rămâne în proiect?”, îi tot întreabă Cristi Grăunte, unul dintre iniţiatorii Civic Heroes, pe specialiştii voluntari, după şapte ore de muncă. „Toţi, evident” e răspunsul repetat de cinci ori, ca un deja-vu care uimeşte de fiecare dată.

Cum se coagulează schimbarea

Pe 31 martie la FabLab e forfotă. E ora 9.30 şi deja aproape 50 de specialişti în IT, marketing, comunicare şi tot soiul de alte domenii îşi fac loc la mese. Îşi caută tribul, în funcţie de proiectul pe care l-au îmbrăţişat. Niciun proiect nu seamănă cu altul, dar ceva tot au în comun: creează în Iaşi un cadru în care oamenii să-şi activeze valori şi comportamente care conduc la creşterea tuturor.

„Statul este contractul care stabileşte toate interacţiunile posibile dintre cetăţeni. Ca să schimbi statul, e suficient să schimbi comportamentele cetăţenilor” e scris într-o sumedenie de tratate. Dar cei aproape 50 de specialişti care au ales să-şi transfere cunoaşterea în structura de rezistenţă a comunităţii locale n-au stat cu nasul în manuale de filosofie politică. Au venit din instinct, să contribuie la nişte proiecte de care vor să aibă parte, în oraşul lor.

O strategie la FiX pentru arta independentă

„E prima dată când particip la o experienţă de felul ăsta, de voluntariat, în Iaşi. Nu mă aşteptam să fie aşa de vie. Te conectezi la oameni şi la proiecte despre care nici nu ştiai că există”, avea să spună relaxat Lucian Lionescu, un specialist pe care l-a prins noaptea la Fab Lab. A lucrat în echipa pusă pe treabă ca să consolideze Hala FiX, unul dintre cele 5 proiecte pentru comunitate înscrise la Hackathon. Este vorba despre o fostă hală industrială care urmează să devină primul centru comunitar de artă independentă din zona Moldovei şi probabil că primul teatru independent din România ridicat prin contribuţia directă a oamenilor.

Proiectul are nevoie de vreo 40.000 de euro. „Vrem să dezvoltăm Hala FiX ca pe o platformă liberă, de susţinere a artiştilor, care să întreţină o comunitate artistică şi să dezvolte generaţii viitoare de artişti. Astăzi am reuşit să mai îngrijorăm încă 10 oameni, pentru că proiectul este extrem de îndrăzneţ, până la limita inconştienţei. Şi cu toate astea, soluţiile nu au ezitat să vină, chiar şi în condiţii de forţă majoră”, glumea Stanca Jabenitan, unul dintre iniţiatorii proiectului, la sfârşitul zilei.

George Pleşu se grăbeşte s-adauge că „nu este vorba doar despre teatru independent în Iaşi, ci de o platformă multifuncţională, care să ofere experienţe artistice alternative şi un spaţiu de socializare şi comunicare, unde comunitatea locală să se apropie de actul artistic.” George are expertiză în management cultural şi a condus procesul de lucru în echipa de specialişti voluntari, alături de Mirona Gâdei, expert în marketing şi comunicare.

După şapte ore de muncă în 11 oameni, au bătut în cuie strategia: „ne-am gândit să ne asociem cu un brand din construcţii şi să configurăm o reţea de parteneri. Vom ajuta pe partea de website şi marketing, PR şi relaţii cu presa, ca Hala FiX să fie cât mai prezentă în spaţiul public. Vrem să creăm o reţea de voluntari şi una de influenceri care să prezinte povestea FiX şi să o ducă mai departe”, povesteşte Mirona Gâdei. „Ne-am hotărât cu toţii să rămânem în proiect, pentru ca lucrurile să meargă mai departe”, întăreşte.

Hackathonul  a fost ca un first-date dintr-o poveste romantică. Cu câteva zile înainte, Răzvan Olariu, strateg digital tot în echipa FiX, spunea că vine „din admiraţie. Din admiraţie faţă de cei care se zbat, care visează şi care, în nebunia lor, reuşesc să îşi împlinească viziunea prin fapte concrete, oricât de mici le-ar fi paşii. Prea mult am stat să mă gândesc la ce s-ar putea face şi prea puţine acţiuni cu rost am reuşit să fac".  

Creaţie pentru educaţie: preambul

La sfârşitul zilei, cam toţi specialiştii, indiferent de proiectul ales, au ajuns la concluzia că nu s-au săturat şi că vor să parcurgă mai mult din povestea în care-au intrat. „Noi am făcut commitment pe un anumit număr de ore săptămânal, astfel încât să nu lăsăm lucrurile să se oprească doar la maratonul de astăzi”, spune un specialist care s-a aruncat cu tot talentul în proiectul înscris la Hackathon de Salvaţi Copiii Iaşi. Este vorba despre un shop-online în care artiştii vor vinde obiecte de artă, iar banii vor donaţi pentru educaţia copiilor vulnerabili din oraş. „Ce am încercat să facem a fost ca printr-un shop online să punem în balanţă persoanele creative care pot să ofere din produsele lor şi oamenii care doresc să le cumpere. Toţi bănuţii care se vor strânge prin vânzarea obiectelor de artă se vor duce către 120 de copii din centrele din Iaşi, pentru a-i sprijini în educaţie. Astăzi am parcurs partea de strategie şi am intrat în analiza de design UX şi UI”, explică Andrei Onofrei, digital product manager.

Au gândit persona cumpărătorului, persona creativilor şi-a brandurilor care ar sări în proiect, au pus la cale până şi lansarea magazinului virtual şi-au construit campania de teasing. „Toate materialele se vor duce la Salvaţi Copiii iar ulterior, vom continua lucrul la acest proiect”, continuă Andrei. Pe la prânz, membrii echipei coborau să ia o gură de aer şi aveau cu toţii privirile concentrate. Aveai să afli mai târziu că depăşeau o fază critică: „Am ajuns să facem cam peste 100 de recomandări pentru site, dar ne-am calmat, ne-am adunat şi, punctal, am selectat o serie de îmbunătăţiri, iar pe unele dintre ele le-am şi implementat”, explică Alecsandru Grigoriu, specialist în UX şi UI şi „project manager” voluntar pentru magazinul care pune creativitatea în slujba educaţiei pentru copiii vulnerabili.

Un produs demo, după o zi, pentru cine vrea să fie antreprenor

Dimineaţa târzie de sâmbătă a trecut ca un croncănit de Nevermore prin majoritatea echipelor din Fab Lab. Era momentul în care specialiştii înţelegeau despre ce-i vorba în proiectele în care-au intrat, se încruntau, se speriau şi-apoi se-adunau în „let’s do it”. „Cred că fiecare dintre noi o să-şi ia teme pentru acasă”, spunea înainte de prânz”, Anca Gherasim. „Primele semne de întrebare asupra implicării mele civice mi le-am pus odată cu ieşirile din ţară. Mi-am dat seama că dincolo de conducători mai bine intenţionaţi şi o istorie recentă mai blândă, acele oraşe, regiuni cochete sunt şi meritul locuitorilor, mai prezenţi în viaţa oraşului lor”, explica Anca înaintea Hackathon-ului. Face parte din echipa „Sessam”, o identitate care-a apărut după ce Raluca Gavrilescu, expertă în branding şi comunicare, a botezat un proiect cu ADN tehnic: „Asistent Antreprenorial Personal”.

„Am plecat de la un concept abstract: o platformă de tip tutorial care să asiste pe oricine, prin toţi paşii pe care-i are de făcut, din punctul în care vrea să-şi deschidă o afacere şi până în momentul în care derulează, efectiv, o activitate lucrativă”, explică Sergiu Ghizdovăţ, iniţiatorul proiectului. Este unul dintre ieşenii care-au intrat în hora Cetăţenii Conduc, un program derulat de CIVICA, prin care ieşenii generează ei înşişi realitatea oraşului, iniţiind şi implementând proiecte publice cu sprijinul comunităţii şi-al aleşilor locali.

„Astăzi am coagulat o identitate prin „Sessam”, am rezervat un domeniu şi, în funcţie de cele două tipuri de persona pe care le-a creat Raluca, am reuşit să configurăm şi două interfeţe de produs funcţionale la nivel de demo”, adaugă Sergiu. „Avem un chat-bot pentru persoana de peste 50 de ani, doamna Gica care are mai puţine skill-uri în IT - aşa cum sunt eu, numai că eu sunt domnul Gicu”, glumeşte. El e arhitect şi a pus pe hârtie secvenţele pentru dezvoltarea platformei, dar implementarea a rămas exclusiv pe umerii echipei. „Am gândit şi platforma web pentru cei tech-savvy. Deja avem definit wireframe-ul şi flow-ul care va fi urmărit de către fiecare utilizator.”

A fost o zi plină. „De la un concept abstract, am ajuns, practic, la un produs demo, într-o singură zi”, apasă Sergiu cuvintele, uitându-se la echipă. Alexandru Cahniţă, UX lead, şi-a pus pălăria de „project manager” pentru o zi, în Sessam.  Lângă el s-au aflat alţi opt specialişti voluntari.

Plasa umană de siguranţă

„Să ne intre bine în cap că totul porneşte de la comunitate”, apasă Iustin Şurpănelu în deschiderea concertului ţinut voluntar de Fine, it’s Pink, la Hackathon. „Avem experienţa multor artişti, de la pictori la muzicieni, care-au fost descoperiţi la 40 de ani după moartea lor. Haideţi să facem să nu se mai întâmple asta, să ne susţinem şi să ne descoperim între noi, fiindcă de-aici porneşte totul!” Iustin se intensificase când în Fab Lab se stingeau luminile şi oamenii începeau să decanteze experienţa de peste zi. Era obosit. Venise de dimineaţă, direct de pe drumuri. Din când îl când îl puteai vedea cum se retrage în reprize scurte de meditaţie, care să-şi încarce bateriile, să se poată reconecta la cei din jurul lui. Cristina Dima şi John Mantucci susţinuseră şi ei un recital de jazz. Veniseră la fel ca toţi ceilalţi, să doneze ce-au mai bun de oferit, într-o experienţă memorabilă despre împletirea resurselor într-o comunitate.

 „Foarte mulţi oameni au venit înspre noi fără ca noi să le fi cerut ajutorul, doar văzând evenimentul. Ne-au spus că ei cred foarte mult în acest concept şi că văd potenţial în el pentru comunitate şi-au vrut să fie parte din asta. Unii dintre ei au zis „da” într-o secundă, fără să stea pe gânduri. Printre ei se află sponsorul nostru principal, cei de al Conduent”, explica Elena Racu, „project-manager-ul” evenimentului. „De o săptămână, Elena nu mai doarme, se ocupă de eveniment”, spune Cristi Grăunte, care, alături de Adrian Mironescu şi de alţi ieşeni, a croşetat platforma Civic Heroes. Nu glumeşte. La 12.00 noaptea, Elena era în Fab Lab amenajând sala. La ora 2.00 încă mai avea treabă. La ora 7 dimineaţa se întoarcea aici. Elena este un om care nu încape în nicio categorie. Fotograf talentat, a adus de când se ştie în Iaşi, proiecte care schimbă comportamentele sociale şi fac din comunitate, un rezervor de creştere pentru toţi. Când era mică nu-şi închipuia că-i o prinţesă frumoasă şi firavă, ci una luptătoare pentru dreptate socială.

„Nu trebuie să mă promovaţi. N-o fac pentru promovare”, i-a spus Elenei, Cristian Nistor de la Conduent. Cristi, ca şi Elena, crede că schimbarea-i adusă de ONG-uri şi companii. Au vorbit despre cum o comunitate creşte odată cu numărul cetăţenilor activi şi colaborativi. S-au aliniat în câteva secunde. Cristian Nistor s-a numărat şi printre specialiştii voluntari care s-au adunat în jurul Casei Share, un alt proiect care-a dat consistenţă ultimei zile din martie, petrecută în maraton civic. „Ideea mea a pornit de al un singur like. Am construit 20 de case prin share-urile date de oameni la postările mele. Ce facem noi este să salvăm familii. Vorbim despre familii fără curent, fără apă, gen Africa. Noi suntem europeni dar încă mai avem Africa în ţară la noi”, explica Bogdan Tănasă, iniţiatorul proiectului. 

Cum să nu mai fie Africa în România

„Nu doar că le construim case, dar le oferim posibilitatea de-a avea o viaţă decentă şi, în primul rând, le oferim speranţă şi demnitate. Oamenii trăiesc în condiţii foarte grele, dar ajung datorită mobilizării comunităţii, să producă TVA pentru România; să construiască poduri, de pildă - pentru că unii dintre ei au devenit constructori. Avem acum, printre ei, o asistentă, o violonistă şi aşa mai departe. Copiii din familiile astea vor face ceva pentru ţara noastră. Mie asta-mi place cel mai mult la acest proiect”, se ambalează Bogdan.

Ciprian-Mihai Păiuş, de la Fundaţia Comunitară a îmbrăcat haina de „project manager” pentru iniţiativa lui Bogdan. Are experienţa Fundaţiei, care aduce de ani de zile pe aceeaşi pagină, companiile, oamenii şi iniţiativele comunităţii. „20.000 de euro înseamnă costul total al unei case, iar 10.000 de euro este costul financiar - diferenţa poate fi acoperită din resurse inkind”. Ciprian explică cum au gândit strategia prin care proiectul Share să crească sănătos: „vrem să implicăm companiile mari, în primul rând prin implicarea angajaţilor.”

Cristian Nistor intervine rapid: „pasul următor: conectăm fundraisingul cu digital interactions”. A venit la Hackathon echipat cu un dispozitiv care filmează şi fotografiază în 360 de grade. „Vom crea primele echipe profesioniste de fundraising. Le vom echipa cu un kit digital, care va aduce în birourile corporate, prin realitate virtuală, situaţia oamenilor care au nevoie de ajutor. Le vom pune nişte ochelari VR şi-i vom transpune direct în noroi, ca să vadă problema direct la ei în birou. Toţi trăim în bula noastră din Iaşi, aşa că aducem noroiul în corporaţii şi, de asemenea, realitatea before&after.”

Dezvoltatorii de comunitate

Idei s-au înlănţuit, una mai revoluţionară ca alta. Şi toate,deja c-un picior bine înfipt în realitate. „Astăzi voi oferi fiecărui proiect câte 50 de Localis şi toţi super-eroii civici de-aici vor primi câte 10 Localis. Vreau să v-arăt că se poate investi în Iaşi şi că voi puteţi face acest lucru”, spune Gabi Dumitriu, un antreprenor local care a creat prima monedă digitală locală. E cireaşa de pe tortul Hackathonului. „Localis se numeşte aşa de la Local şi Iaşi, v-aţi prins, nu?”, râde Gabi şi începe să explice cum funcţionează: „sistemul este gândit în aşa fel încât tu cumperi local, cu monedă locală, primeşti un discount, iar un procent din banii plătiţi merg într-un fond de investiţii care poate fi folosit pentru proiectele comunităţii”.

Gabi s-a sfătuit înainte cu Ciprian-Mihai Păiuş, care-a deschis unul dintre primele fonduri prin care antreprenorii ieşeni contribuie la revitalizarea oraşului. Fiindcă Fundaţia Comunitară funcţionează ca un instrument de împuternicire în mâna celor care vor să transforme comunitatea, majoritatea ieşenilor nu ştiu să explice într-o propoziţie simplă ce-nseamnă şi ce face acest accelerator de implicare. „Am încercat să găsim un lead din 10 cuvinte care să explice misiunea lor, dar n-am reuşit. O să mai lucrăm la asta”, explica Andreea Marinciu, expert în marketing, care intrase ca voluntar în proiectul Fundaţiei, alături de alţi 10 specialişti, ca să facă din site-ul organizaţiei, un amplificator de conectare civică.

„Scopul nostru a fost de-a îmbunătăţi site-ul actual şi de-a crea o pagină de crowdfunding. În cele 7 ore ne-am axat pe content management şi content strategy. Am simplificat flow-urile pe site şi am intrat pe partea de design, unde am şi implementat câteva dintre sugestiile de îmbunătăţire. Ne-am axat foarte mult pe call to action”, rezumă Alexandra Tălpălariu, UX designer şi „project-manager” voluntar pentru proiectul Fundaţiei. Cele 10 secţiuni ale site-ului au fost reduse la patru şi orice informaţie de folos a devenit accesibilă din cel mult două click-uri, au explicat specialiştii, pregătindu-se să încheie seara cu o sesiune de mindful-wining oferită de Casa de Vinuri Cotnari.

Cintia Colibaba îi aştepta pe toţi în sala mare din FabLab, să le explice cum să se lase pătrunşi de-aromele dintr-o fetească neagră care avea să-i ia prin suprindere. Nimeni nu mai încercase până atunci o fetească neagră rose. Nuci şi brânzeturi aşteptau curat să pregătească şi ochii, şi papilele gustative pentru o experienţă de întoarcerea atenţiei înspre interior. Luciana Simon pregătise scenografia pentru o degustare care să reconecteze eroii civici la sine, după o zi în care se dăruiseră altora. A fost mereu „omul din umbră”, iar acum oamenii îi mulţumeau pe scări pentru experienţă. Pe nepusă masă, Cristi Grăunte a adus-o în faţa tuturor: „cui i-au plăcut salatele de la început? Luciana este un designer foarte bun care a devenit inclusiv designer culinar”. Luciana intrase în sală după un mesaj scurt, pe care-l primise pe telefon. Credea că are ceva de rezolvat şi-acum se trezise sub reflector.

Cine se-ascunde în umbră

De fapt, toţi ieşenii care şi-au petrecut ultima zi din martie la Hackthon au avut asta în comun: au venit să contribuie, iar nu să-mbrace-n pelerine de recunoaştere publică. N-au ştiut, de pildă, până la sfârşit, că Ecaterina Pop a jonglat serviciul, răceala şi ţesătura de potriviri în grupurile de lucru, că „ea a echilibrat echipele şi ne-a ajutat să găsim cele mai bune match-iuri”, după cum avea să explice Cristi Grăunte. Lângă el, Elena Racu mulţumea la sfârşitul zilei Cercului de Donatori Iaşi, „primii care au crezut în noi şi ne-au ajutat să strângem primii bani ca să organizăm acest eveniment”. Se grăbea să arate încă o dată magneţii care păstrau amintirea experienţei de sâmbătă, fiindcă Promer asigurase tot ce ţine de printuri, iar Raluca Gavrilescu crease amprenta zilei: „I do give a fuck about Iaşi”.

„CodeCamp ne-a fost partener şi susţinător de la bun început”, continua Elena şi chiar avea emoţii fiindcă o mulţime de oameni au crezut că Iaşul merită un astfel de start-up comunitar. Ştia că recitalurile de jazz şi de progressive urmau să fie savurate cu o sticlă de Capra Noastră, „deşi astăzi ne-am interesat foarte mult de capra vecinului şi de ceilalţi oameni, de ce fac ei şi despre cum putem să fim împreună”, puncta Elena. Cu câteva zile înainte de Hackathon, Marcel Istina de la Vel Pitar îi scria un mesaj: „voiam să te întreb dacă pot să vă ajut în ziua evenimentului cu ceva gustări. Ştrudele, gogoşi, rulouri...” Anul trecut, Marcel  s-a implicat în 8 hours overtime for a good cause - Iaşi. „Anul acesta timpul nu-mi mai permite şi vreau să contribui altfel”, i-a spus. După multe ore în folosul comunităţii, eroii civici încă aveau cum să-şi încarce bateriile.

Povestea aceasta despre interconectare, descoperire, multă treabă şi un Iaşi care nu e nici gri, nici apăsat, a început cu mai mulţi ani înainte. Adrian Mironescu era pe malul lacului Bicaz când privirea i-a rămas pironită pe-o insulă de PET-uri. „Trebuie să fac ceva”, şi-a spus. Apoi a luat legătura cu Mai Bine, organizaţia ieşeană care cultivă o viaţă sustenabilă-n Iaşi. A intrat voluntar în proiectul Apă fără plastic şi-aşa a cunoscut-o pe Alexandrina Dinga. Lanţul implicării s-a prelungit cu Iaşul iubeşte teii. Adi este designer, iar mişcarea civică care avea să facă istorie în zona Moldovei şi-n ţară avea nevoie de-un site.

„L-am contactat pe Cristi Grăunte, care a aderat imediat la mişcare”, îşi aminteşte Adrian. Ştie că decliclul s-a făcut pe Bulevardul Ştefan Cel Mare, când au plantat primul tei. A rămas aproape de CIVICA şi de Salvaţi Copiii. „Ne atunci ne tot implicăm, iar anul trecut ne-am propus să creăm o platformă prin care să aducem specialişti din mai multe arii alături de noi şi cu care să putem sprijini cât mai multe cauze din comunitate. Aşa a apărut Civic Heroes.” Este prima platformă locală prin care specialiştii găsesc proiectele potrivite pentru ei, în funcţie de valorile, talentele şi timpul pe care vor să-l investească în structura de rezistenţă a oraşului.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri